TANÁTIC, -Ă, tanatici, -ce, adj. (Livr.) Referitor la moarte, de moarte. – Din fr. thanatique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TANÁTIC, -Ă adj. (Liv.) Referitor la moarte; de moarte, specific morții. [Cf. fr. thanatique, it. tanatico < gr. thanatikos].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TANÁTIC, -Ă adj. referitor la moarte, specific morții. (< fr. thanatique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tanátic adj. m., pl. tanátici; f. sg. tanátică, pl. tanátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TANÁTIC ~că (~ci, ~ce) rar Care ține de moarte; propriu morții. /<fr. thanatique, gr. thanatikos
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink