TANGHÍR, tanghire, s. n. Placă transparentă de gelatină sau de masă plastică, având pe o față, în relief, puncte sau linii de diferite forme, folosită la obținerea umbrelor sau semitonurilor la tipărirea manuală. – Din germ. Tangier[manier].
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
tanghír s. n., pl. tanghíre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink