TÁRTORIȚĂ, tartorițe, s. f. D*******ă, diavoliță; fig. femeie rea, afurisită. – Tartor + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TÁRTORIȚĂ s. 1. v. d*******ă. *2. v. ștrengăriță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tártoriță s. f., g.-d. art. tártoriței; pl. tártorițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TÁRTORIȚĂ ~e f. rar 1) Căpetenie a d******r; d*******ă. 2) fig. Femeie rea, afurisită. /tartor + suf. ~iță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink