TAUROMAHÍE s. f. Arta de a lupta cu taurii (1) în arenă. [Pr.: ta-u-] – Din fr. tauromachie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TAUROMAHÍE f. Arta de a lupta cu taurii după regulile coridei. /<fr. tauromachie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TAUROMAHÍE s.f. Arta de a lupta cu taurii. ♦ (Mit.) Luptă a taurilor cu oamenii. [Gen. -iei. / < fr. tauromachie, cf. gr. tauros – taur, mache – luptă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TAUROMAHÍE s. f. 1. (mit.) luptă a taurilor cu oamenii. 2. arta de a lupta cu taurii în arenă; coridă. (< fr. touromachie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tauromahíe s. f. (sil. ta-u-), art. tauromahía, g.-d. tauromahíi, art. tauromahíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink