Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: teși (verb tranzitiv) , teșit (adjectiv)   
TEȘÍT, -Ă, teșiți, -te, adj. Cu colțurile sau muchiile retezate sau rotunjite. ♦ Turtit. – V. teși.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TEȘÍT adj. v. turtit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TEȘÍT adj. v. obtuz.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Teșit ≠ ascuțit
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
TEȘÍ, teșesc, vb. IV. Tranz. A tăia sau a reteza oblic un lemn, un trunchi. ♦ A netezi, a rotunji, a nivela muchia sau vârful unui obiect ascuțit. ♦ A turti (cu o lovitură) strâmbând sau aplecând pe o parte. – Din sl. tešon, tesati.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE TEȘÍ pers. 3 se teșéște intranz. (despre obiecte cu muchii, margini sau colțuri proeminente) A căpăta forme mai netede (în urma tocirii). /<bulg. teša
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A TEȘÍ ~ésc tranz. 1) (lemne, trunchiuri) A tăia pieziș. 2) (obiecte cu muchii, margini sau colțuri proeminente) A face să se teșească. 3) (obiecte alungite în partea de sus) A turti, strâmbând sau aplecând pe o parte. 4) fig. A culca la pământ (printr-o lovitură); a doborî; a prăvăli. /<bulg. teša
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TEȘÍ vb. 1. v. turti. 2. v. șanfrena. 3. v. olări.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TEȘÍ vb. v. cutremura, încrâncena, înfiora, înfricoșa, îngrozi, înspăimânta, jena, rușina, sfii, tremura, zgudui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
teșí (-șésc, -ít), vb.1. A turti, a netezi, a nivela. – 2. A reteza oblic, a tăia în curmeziș. – 3. A ascuți, a face vîrf. – 4. (Refl.) A se jena, a se teme. Sl. (slov.) tešiti „a consola” și „a se curba”. Sl. tesati, tesą „a tăia” (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 408; Tiktin) pare mai puțin probabil. – Der. teș, adj. (curb, încovoiat); teșală, s. f. (strivire, sfială); teșitură, s. f. (tăietură piezișă, scobitură, semn la urechea vitelor; ciot, buturugă); teșos, adj. (pieziș).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
teșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. teșésc, imperf. 3 sg. teșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. teșeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)