TEÁPĂ s. f. 1. Soi, fel, fire, caracter. 2. Stare, treaptă, rang social, condiție socială. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TEÁPĂ f. Grup de ființe sau de obiecte care se caracterizează printr-o anumită însușire; specie; gen; categorie; fel; soi. ◊ De aceeași (sau de o) ~ care este de același soi sau caracter (rău). /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TEÁPĂ s. 1. categorie, fel, gen, soi, (fig.) calibru, (reg. fig.) pănură. (Avea doar prieteni de ~ lui.) 2. v. condiție.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
teápă s. f., g.-d. art. tépei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink