Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TÉICĂ, teici, s. f. 1. Cutie mobilă (de lemn) în care cad grăunțele din coșul morii înainte de a trece între pietre. 2. Jgheab din care beau sau mănâncă vitele și păsările. 3. (Reg.) Mic vas de lemn legat de o prăjină, cu care se scoate apă dintr-un puț. [Var.: téucă s. f.] – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TÉICĂ s. (TEHN.) (pop.) scuturătoare, (reg.) copăiță, covățică, pârpăriță, postăviță, scafă, scoculeț, tigăiță, titirez, (prin Olt.) tigaie. (~ la coșul morii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TÉICĂ s. v. adăpătoare, jgheab, mătușă, tanti, troacă, uluc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
teícă s. f., g.-d. art. teícii; pl. téici
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TÉICĂ ~ci f. 1) Vas mobil de lemn, în care cad grăunțele din coșul morii și de unde trec între pietre. 2) Vas în formă de jgheab din care beau sau mănâncă animalele; treucă; troacă. 3) reg. Căldare din doage, prinsă la o prăjină pentru a scoate apă din fântână. [Sil. tei-] /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)