Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: tempera (s.f.) (substantiv feminin) , tempera (vb.) (verb tranzitiv)   
TÉMPERA1 s. f. 1. Vopsea obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu în tehnica picturii în care se întrebuințează culori tempera1 (1). ♦ Pictură realizată prin acest procedeu. – Din it. tempera.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TEMPERÁ2, temperez, vb. I Tranz. A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o acțiune, o dorință etc.) ◊ Refl. Vântul s-a mai temperat. – Din fr. tempérer, lat. temperare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TÉMPERA f. 1) Culoare obținută prin amestecarea unor coloranți cu lianți pe bază de substanțe albuminoase sau gelatinoase. 2) Procedeu de pictură care întrebuințează asemenea culori. 3) Pictură realizată prin acest procedeu. /<it. tempera
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TÉMPERA s.n. 1. Culoare obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu de pictură care întrebuințează astfel de culori. [Pl. invar. / < it. tempera].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TEMPERÁ vb. I. tr. A modera, a micșora; a potoli, a domoli (un sentiment, o acțiune, o tendință). [< fr. tempérer, cf. lat. temperare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TÉMPERA1 s. f procedeu în tehnica picturii prin amestecarea culorii cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase; culoarea însăși. ◊ pictura realizată. (< it. tempera)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TEMPERÁ2 vb. tr., refl. a (se) modera, a (se) atenua; a (se) potoli, a (se) domoli. (< fr. tempérer, lat. temperare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TEMPERÁ vb. 1. v. potoli. 2. v. alina. 3. v. domoli. 4. v. calma. 5. a domoli, a potoli, a stăpâni, a stăvili, (fig.) a înfrâna, a zăgăzui. (I-a mai ~ avântul.) 6. v. atenua.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
témpera s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
temperá vb., ind. prez. 1 sg. temperéz, 3 sg. și pl. tempereáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE TEMPERÁ mă ~éz intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A scădea în intensitate; a pierde din intensitate; a se ogoi; a se modera; a se domoli. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) A deveni calm, înfrânându-se; a se potoli; a se domoli; a se modera; a se ogoi. /<fr. tempérer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A TEMPERÁ ~éz tranz. livr. (persoane și manifestările lor) A face să se tempereze; a potoli; a domoli; a modera. /<fr. tempérer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A (se) tempera ≠ a (se) intensifica
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A tempera ≠ a grăbi
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)