TEMPORIZATÓR, -OÁRE, temporizatori, -oare, adj. Care tărăgănează. – Din fr. temporisateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TEMPORIZATÓR, -OÁRE adj. Care temporizează. [Cf. fr. temporisateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TEMPORIZATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care temporizează. II. s. n. aparat care introduce intenționat un interval de timp între începutul și sfârșitul funcționării unui dispozitiv electric sau electronic. (< fr. temporisateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
temporizatór adj. m., pl. temporizatóri; f. sg. și pl. temporizatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TEMPORIZATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care temporizează; care tărăgănează. /<fr. temporisateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink