Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: tensiona (verb tranzitiv) , tensionare (substantiv feminin)   
TENSIONÁRE, tensionări, s. f. Acțiunea de a tensiona și rezultatul ei. [Pr.: -si-o-] – V. tensiona.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TENSIONÁRE s. 1. v. întindere. 2. v. încordare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tensionáre s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. tensionării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TENSIONÁ, tensionez, vb. I. Tranz. A întinde fibre, coarde elastice. ♦ Fig. A produce încordare psihică. [Pr.: -si-o-] – Din fr. tensionner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A TENSIONÁ ~éz tranz. 1) tehn. (corpuri elastice) A trage, mărind dimensiunile (lungind sau lărgind). 2) (situații, relații) A aduce în stare de tensiune. [Sil. -si-o-] /<fr. tensionner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TENSIONÁ vb. I. tr. 1. (Tehn.) A întinde. 2. A produce încordare, tensiune. [Pron. -si-o-. / < fr. tensionner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TENSIONÁ vb. tr. 1. a întinde fibre, coarde elastice (prin procedee mecanice). 2. a produce încordare. (< fr. tensionner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TENSIONÁ vb. 1. v. întinde. 2. v. încorda.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tensioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. tensionéz, 3 sg. și pl. tensioneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)