TENSOMÉTRU, tensometre, s. n. Dispozitiv mecanic, pneumatic sau electric, care se fixează pe piesa a cărei deformație se studiază prin metodele tensometriei. – Din germ. Tensometer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TENSOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea deformației pieselor supuse la tensiuni exterioare. [< fr. tensomètre, cf. germ. Tensometer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TENSOMÉTRU s. n. dispozitiv folosit în tensometrie. (< fr. tensomètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tensométru s. n. (sil. -tru), art. tensométrul; pl. tensométre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TENSOMÉTRU ~e n. Dispozitiv pentru măsurarea deformațiilor pieselor supuse la tensiuni exterioare. /<fr. tensometre, germ. Tensometter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink