Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TENTACULÁR, -Ă, tentaculari, -e, adj. Cu tentacule, de natura tentaculelor; ca un tentacul. – Din fr. tentaculaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TENTACULÁR, -Ă adj. 1. Cu tentacule, de natura tentaculelor. 2. Care se dezvoltă în toate direcțiile. [Cf. fr. tentaculaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TENTACULÁR, -Ă adj. 1. referitor la tentacule, cu tentacule. 2. care se întinde în maniera tentaculelor, în toate direcțiile. (< fr. tentaculaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tentaculár adj. m., pl. tentaculári; f. sg. tentaculára, pl. tentaculáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TENTACULÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de tentacule; propriu tentaculelor. 2) Care este asemănător cu un tentacul; ca un tentacul. /<fr. tentaculaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)