Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TEORÉTIC, -Ă, teoretici, -ce, adj. Privitor la teorie; bazat pe teorie (nu pe experiment); referitor la conținutul de idei. ♦ Care este de natura teoriei, care nu afectează activitatea practică. ♦ Abstract, noțional, conceptual; speculativ. [Pr.: te-o-] – Din germ. theoretisch, lat. theoreticus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TEORÉTIC, -Ă adj. Referitor la teorie; întemeiat pe teorie. ♦ Specific teoriei; (p. ext.) abstract, rupt de practică. [< germ. theoretisch].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TEORÉTIC, -Ă adj. 1. referitor la teorie; bazat pe teorie. ◊ specific teoriei; (p. ext.) abstract, rupt de practică; speculativ. 2. (și adv.) în mod abstract. (< germ. theoretisch, fr. théorétique, lat. theoreticus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TEORÉTIC adj. 1. (înv.) teoreticesc, teoric. (Baza ~ a unei științe.) 2. abstract. (Ipoteze ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TEORÉTIC s. v. teoretician.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
teorétic adj. m. (sil. te-o-), pl. teorétici; f. sg. teorétică, pl. teorétice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TEORÉTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de teorie; propriu teoriei. Studiu ~. 2) Care ține de domeniul teoriei pure și neglijează latura practică a lucrurilor; rupt de practică. /<lat. theoreticus, germ. theoretisch, fr. théoreque
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)