TEOZÓFIC, -Ă, teozofici, -ce, adj. Care aparține teozofiei, privitor la teozofie. [Pr.: te-o-] – Din fr. théosophique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TEOZÓFIC, -Ă adj. Referitor la teozofie. [Var. teosofic, -ă adj. / < fr. théosophique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
teozófic adj. m. (sil. te-o-), pl. teozófici; f. sg. teozófică, pl. teozófice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TEOZÓFIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de teozofie; propriu teozofiei. /<fr. théosophique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink