TERIGÉN, -Ă, terigeni, -e, adj. (Despre unele depozite marine) Care s-a format din materiale aduse de fluvii de pe uscat. – Din fr. terrigène.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TERIGÉN, -Ă adj. 1. (Liv.) Născut, apărut din pământ. 2. (Despre depozite marine) Format din materiale aduse de pe uscat. [< fr. terrigène].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TERIGÉN, -Ă adj. 1. născut, apărut din pământ. 2. (despre depozite marine) din materiale aduse de pe uscat. (< fr. terrigène)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TERIGÉN adj. v. clastic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
terigén adj. m., pl. terigéni; f. sg. terigénă, pl. terigéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TERIGÉN ~ă (~i, ~e) rar 1) Care provine din pământ; născut din pământ. 2) (despre depozite marine) Care provine din materiale aduse de fluvii de pe uscat. /<fr. terrigene
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink