TERȚÍNĂ, terține, s. f. Poezie în formă fixă, alcătuită din strofe de trei versuri, dintre care al doilea rimează cu primul și cu al treilea din strofa următoare; terțet (2). ♦ Strofă dintr-o astfel de poezie. – Din it. terzina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TERȚÍNĂ s.f. 1. Poezie cu formă fixă, alcătuită din strofe de trei versuri, dintre care primul vers rimează cu al treilea, iar al doilea cu primul și al treilea din strofa următoare. ♦ Strofă dintr-o astfel de poezie. 2. (Rar; liv.) Ternă. [< it. terzina].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TERȚÍNĂ s. f. strofă din trei versuri, dintre care primul rimează cu al treilea, iar al doilea cu primul și al treilea din strofa următoare; poezie din astfel de strofe. (< it. terzina)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TERȚÍNĂ s. (LIT.) (rar) terțet.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
terțínă s. f., g.-d. art. terțínei; pl. terțíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TERȚÍNĂ ~e f. 1) Poezie cu formă fixă compusă din strofe a câte trei versuri, dintre care primul rimează cu al treilea, în timp ce al doilea vers rimează cu primul și cu al treilea din strofa următoare. 2) Strofă dintr-o astfel de poezie. /<it. terzina
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink