Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TESTACÉU, testacee, s. n. (La pl.) Subordin de moluște al căror corp are un înveliș calcaros; (și la sg.) moluscă aparținând acestui subordin. – Din fr. testacé, lat. testaceus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TESTACÉU, -ÉE adj. (Despre moluște) Al cărui corp este acoperit cu un înveliș calcaros. // s.n.pl. Subordin de moluște cu corpul acoperit de un test2 [în DN]; (la sg.) moluscă din acest subordin. [Pron. -ceu, ce-e. / cf. fr. testacé, testacées, lat. testaceus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TESTACÉU, -ÉE I. adj. acoperit cu o cochilie, cu un test2. II. s. n. pl. 1. ordin de moluște cu corpul acoperit de un test2. 2. subordin de protozoare care secretă în jurul lor o membrană organică, rezistentă, de natură gelatinoasă sau pseudochitinoasă. (< fr. tescacé/s/, lat. testaceus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
testacéu s. n., pl. testacée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TESTACÉU ~e n. 1) la pl. Subordin de moluște având corpul acoperit de un test. 2) Moluscă din acest subordin. /<fr. testacé
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)