TETRAEVÁNGHEL, tetraevanghele, s. n. Carte care cuprinde cele patru Evanghelii; evangheliar. [Var.: tetrávanghel s. n.] – Din ngr. tetraevanghélion.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TETRAEVÁNGHEL s. v. evanghelie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tetraevánghel s. n. (sil. -tra-e-), pl. tetraevánghele
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TETRAEVÁNGHEL ~e n. bis. Carte care conține cele patru părți ale Noului Testament; evangheliar. [Sil. te-tra-e-] /<ngr. tetraevanghélion
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink