Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TETRARHÍE, tetrarhii, s. f. Sistem politic (instituit de Dioclețian) potrivit căruia administrarea Imperiului Roman era împărțită în patru părți, cu patru conducători. ♦ Timpul cât guverna un tetrarh. – Din fr. tétrarchie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TETRARHÍE s.f. Formă de guvernământ în Imperiul roman (instituită de Dioclețian), în care autoritatea era împărțită între patru conducători, fiecare având teritoriul său propriu de guvernare. ♦ Subdiviziune a falangei macedonene. ♦ A patra parte dintr-o țară, supusă autorității unui tetrarh. [Gen. -iei. / < lat. tetrarchia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TETRARHÍE s. f. 1. a patra parte dintr-o țară, supusă autorității unui tetrarh (1). 2. formă de guvernământ în Imperiul Roman (instituită de Dioclețian), în care autoritatea era împărțită între patru conducători, fiecare având teritoriul său propriu de guvernare. 3. subdiviziune a falangei macedonene. (< fr. tétrarchie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tetrarhíe s. f. (sil. mf. tetr-), art. tetrarhía, g.-d. art. tetrarhíei; pl. tetrarhíi, art. tetrarhíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TETRARHÍE ~i f. (în Imperiul Roman) Formă de conducere în care puterea de stat era împărțită între patru conducători, fiecare având teritoriul său de guvernare. [G.-D. tetrarhiei; Sil. tetr-] /<fr. tétrarchie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)