Rezultate din textul definițiilor
TETANIZA, tetanizez, vb. I. tranz. A provoca contractii musculare asemanatoare cu cele cauzate de tetanos; a imbolnavi de tetanos. – Din fr. tetaniser.
PERISTALTISM n. Ansamblu de contractii musculare ale unor organe interne cavitare (stomac, intestin etc.) care propulseaza continutul acestora. /<fr. peristaltisme
TETANIE f. med. Stare patologica constand in accese de contractii musculare spasmodice ale membrelor si ale trunchiului, ca urmare a unor boli sau a insuficientei calciului din organism. /<fr. tetanie
TETANOS n. Boala infectioasa grava, cauzata de un bacil si manifestata prin contractii musculare dureroase de maxima intensitate. /<fr. tetanos
MOTRICITATE s.f. Proprietate a anumitor celule nervoase de a determina contractii musculare. ♦ (Rar) Motilitate. [< fr. motricite, cf. lat. motus – miscare].
TETANIE s.f. Stare patologica manifestata prin contractii musculare spasmodice si intepenirea membrelor; tetanism. [Gen. -iei. / < fr. tetanie].
VOLEU s.n. 1. V. vole. 2. Volet (1) [in DN]. ♦ Aripa laterala, mobila a unui poliptic. 3. Serie rapida de contractii musculare provocate artificial. [Cf. fr. volee, volet].
MOTILITATE s.f. Proprietate a anumitor celule nervoase de a determina contractii musculare. ♦ Motricitate. [Cf. fr. motilite < lat. motilitare – a se misca].
CLONIC, -A adj. (despre convulsii si contractii musculare) involuntar si de mare amplitudine. (< fr. clonique)
HIPSARITMIE s. f. epilepsie infantila caracterizata prin contractii musculare bruste si frecvente, asociate cu descarcari de unde rapide si ample pe traseul electroencefalogramei. (< fr. hypsarithmie)
MOTILITATE s. f. proprietate a anumitor celule nervoase de a determina contractii musculare; motricitate. (< fr. motilite)
TETANIE s. f. stare patologica manifestata prin contractii musculare spasmodice si intepenirea membrelor. (< fr. tetanie)
TETANOS s. n. boala toxiinfectioasa grava, provocata de un bacil existent in pamant, care se manifesta prin contractii musculare violente. (< fr. tetanos)
VOLEU s. n. 1. (tenis) reluare din zbor a mingii, inainte de a atinge solul. 2. volet (1). ◊ aripa laterala, mobila a unui poliptic. ◊ (cinem.) dispozitiv format din doua sau patru palete mobile din tabla neagra mata, care se monteaza in fata aparatelor de iluminat pentru obturarea luminii. 3. serie rapida de contractii musculare provocate artificial. 4. (pl.) efecte cinematografice constand in inlocuirea unei imagini prin alta, de-a lungul unei linii mobile de demarcatie. (< fr. volee, volet)
CONTORSIUNE, contorsiuni, s. f. Rasucire a trupului sau a unei parti a lui datorita contractiei musculare; contractie violenta si involuntara a muschilor; crispatie. [Pr.: -si-u-] – Din fr. contorsion, lat. contorsio, -onis.
MIOZINA, miozine, s. f. Proteina de tipul globulinelor, care se gaseste in tesutul muscular, avand rol important in contractia musculara. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myosine.
COLICA, colici, s.f. (Mai ales la pl.) Simptom al unei boli la om si la animale, manifestat prin dureri puternice produse de contractia musculara a organului bolnav. ◊ Colici hepatice = dureri puternice de ficat. Colici nefritice = dureri mari de rinichi.
MIOCLONIE, mioclonii, s. f. contractie musculara brusca, involuntara, dezordonata, care apare adesea in crizele de epilepsie. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myoclonie.
MIOGRAF, miografe, s. n. Aparat pentru inregistrarea grafica a contractiei musculare, cu ajutorul caruia se pot face aprecieri asupra marimii, a formei si a duratei acesteia. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myographe.
MIOGRAFIE, miografii, s. f. Inregistrare grafica a contractiilor musculare cu ajutorul miografului. [Pr.:mi-o-] – Din fr. myographie.
MIOGRAMA, miograme, s. f. (Med.) Diagrama a contractiei musculare obtinuta la miograf. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myogramme.
MIOSPASM, miospasme, s. n. (Med.) contractie musculara spasmodica; crampa musculara. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myospasme.
ELECTROBIOLOGIE s. f. Studiu al aparitiei si al efectelor fenomenelor electrice in organismele vii, in special asupra sistemului nervos si a contractiilor musculare. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. electrobiologie.
CONTRACTURA, contracturi, s. f. contractie musculara involuntara si persistenta; rigiditate musculara. – Din fr. contracture.
DINAMOMETRIE s. f. Masurare a fortei (contractiei musculare) cu ajutorul dinamometrului. – Din fr. dynamometrie.
CURARA s. f. Substanta rasinoasa, de culoare neagra, cu gust amar si miros placut, care se extrage din unele plante exotice, avand o actiune toxica foarte puternica, iar ca preparat sintetic este utilizat ca anestezic si impotriva contractiilor musculare. – Din fr. curare.
voleu (lovitura la tenis, contractie musculara) s. n., art. voleul; pl. voleuri
CREATINA f. (la om si la animale) Substanta proteica care intra in componenta muschilor, avand rol important in metabolismul contractiei musculare. [Sil. cre-a-ti-] /<fr. creatine
DINAMOMETRIE f. Procedeu de ma-surare a fortei de contractie musculara cu ajutorul dinamometrului. [Art. dinamometria; G.-D. dinamometriei; Sil. -tri-e] /<fr. dynamometrie
TIC2 ~uri n. 1) contractie musculara involuntara si repetata, provocata de tulburari organice sau functionale ale sistemului nervos. 2) Deprindere suparatoare sau ridicola care se manifesta in mod involuntar. /<fr. tic, germ. Tick
SECUSA s.f. Zguduitura; oscilatie. ◊ Secusa musculara = contractie musculara provocata de aplicarea unui stimul electric. [< fr. secousse].
TREMULATIE s.f. Tremurare rapida care se observa la o contractie musculara brusca. [Gen. -iei. / < fr. tremulation].
MIOSPASM s.n. (Med.) contractie musculara spasmodica. [Pron. mi-o-, pl. -me. / cf. fr. myospasme].
ARGININA s. f. aminoacid din proteine cu rol important in contractia musculara. (< fr. arginine)
CONTRACTURA s. f. contractie musculara persistenta, involuntara, insotita de rigiditate. (< fr. contracture, lat. contractura)
CRAMPA s. f. 1. (pl.) contractie musculara dureroasa si involuntara (la stomac). 2. unealta de otel cu cioc ascutit, pentru taiat cocile de abataj. (< fr. crampe, /2/ germ. Krampf)
CREATINA s. f. substanta proteica rezultata din metabolismul protidelor, cu rol important in contractia musculara. (< fr. creatine)
FOSFOCREATINA s. f. compus organic cu rol important in contractia musculara; fosfagen. (< engl. phosphocreatine)
HEMICLONIE s. f. contractie musculara brusca si involuntara la o jumatate de corp. (< fr. hemiclonie)
MIOGRAMA s. f. diagrama a contractiei musculare, la miograf. (< fr. myogramme)
MIOSPASM s. n. contractie musculara spasmodica. (< fr. myospasme)
SECUSA s. f. miscare brusca ce agita un corp; zguduitura; oscilatie. ◊ ~ musculara = contractie musculara provocata de aplicarea unui stimul electric. (< fr. secousse)
TREMULATIE s. f. tremurare rapida la o contractie musculara brusca. (< fr. tremulation)
ATP, denumire prescurtata a acidului adenozintrifosforic, compus cu rol de acumulator energetic, prezent in toate celulele, reprezentind principala sursa de energie necesara contractiei musculare, secretiilor glandulare, transportului activ si proceselor de biosinteza.
BEST, Charles Herbert (1899-1978), fiziolog canadian. Lucrari de farmacologie experimentala privind histamina si agentii chimici ai contractiei musculare.
CLONIC, -A (‹ fr.; {s} gr. klonos „agitatie”) adj. contractie c. = forma de contractie musculara involuntara de scurta durata, repetata la scurte intervale de timp. ◊ Faza c. (a unei crize convulsive) = contractie musculara involuntara prelungita, intrerupta in mod intermitent.
SARCOMER s. n. Unitatea morfofunctionala a miofibrilelor musculaturii striate. Fiecare s. este delimitat de doua membrane Z (de care se ataseaza filamentele de actina) si este alcatuit dintr-un disc intunecat central (format din filamente de actina si miozina) si doua discuri luminoase laterale (formate din filamente de actina). In timpul contractiei musculare, filamentele de actina aluneca printre cele de miozina, membranele Z se apropie una de alta si s. se scurteaza.
VASOCONSTRICTIE, vasoconstrictii, s. f. Micsorare a diametrului vaselor sangvine prin contractia fibrelor musculare netede din peretii lor (ceea ce are drept rezultat reducerea afluxului de sange). – Din fr. vaso-constriction.
VEZICA, vezici, s. f. 1. Organ cavitar care colecteaza temporar unele produse de excretie sau de secretie, pe care apoi le evacueaza prin contractia fibrelor musculare din structura sa. 2. (In sintagma) Vezica inotatoare = organ al pestilor in forma de punga, dezvoltat din intestin si umplut cu gaze, care serveste la echilibru, la ridicarea si la coborarea in apa etc. – Din lat. vesica.
MIOFIBRILA, miofibrile, s. f. Filament foarte fin al tesutului muscular, care determina contractia muschilor. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myofibrille.
ANGIOSPASM s.n. contractie a fibrelor musculare ale vaselor sanguine. [Pron. -gi-o-. / < fr. angiospasme, cf. gr. angeion – vas, spasmos – spasm].
FIBRILATIE ~i f. Stare patologica, manifestata prin contractii spontane si rapide ale fibrelor musculare miocardice. [Art. fibrilatia; G.-D. fibrilatiei; Sil. -ti-e] /<fr. fibrillation
FIBRILATIE s. f. contractii fine si rapide ale fibrelor musculare (ale inimii). (< fr. fibrillation)
CONTRACTILITATE f. Proprietate a unor tesuturi vii (in special musculare) de a raspunde la stimulari prin contractie. ~ neuromusculara. /<fr. contractilite
FIBRILATIE s.f. (Med.) Stare caracterizata prin contractii fine si rapide ale unei grupe de fibre musculare. ◊ Fibrilatie c******a = stare a inimii in care pulsatiile regulate sunt inlocuite cu tremuraturi dezordonate ale fibrelor musculare, care merg diminuandu-se pana la incetarea oricarei activitati c******e. [Gen. -iei, var. fibrilatiune s.f. / < fr. fibrillation].
FIBRILATIE, fibrilatii, s. f. (Med., Fiziol.) Fiecare dintre contractiile (neregulate ale) unei fibre sau ale unui grup de fibre musculare. – Din fr. fibrillation.
contractie ~i f. 1) Scurtare a unui muschi sub influenta unei e*******i. ~ musculara. 2) Diminuare a volumului unui corp in urma unui proces fizico-chimic sau tehnologic. [Art. contractia; G.-D. contractiei; Sil. -ti-e] /<fr. contraction, lat. contractio, ~onis
CRAMPA, crampe, s. f. 1. contractie involuntara, prelungita si dureroasa a unui muschi sau a unui grup muscular; colica. ◊ Crampa scriitorului = crampa a musculaturii antebratului si a mainii, care intervine in timpul scrierii; grafospasm. ♦ (La pl.) Dureri acute in stomac. 2. Unealta de otel cu un cioc ascutit, fixata intr-o coada de lemn, cu ajutorul careia se taie rocile de duritate mica si mijlocie din abataj. – Din fr. crampe.
SPASMOFILIE s.f. Stare patologica caracterizata prin faptul ca sistemul nervos si cel muscular raspund la orice infectie prin convulsii. [Gen. -iei. / < fr. spasmophilie, cf. gr. spasmos – contractie, philos – prieten].
contractie (‹ fr., lat.) s. f. 1. Micsorare a volumului unui corp in urma unui proces fizic si tehnologic (uscare, solidificare, sinterizare etc.). ◊ Teoria contractiei = teorie prin care se explica formarea muntilor pornind de la racirea planetei, contractarea nucleului sau si cutarea scoartei terestre. Emisa de geologul francez Leonce Elie de Beaumont, in 1852. 2. Fenomen de reducere treptata a sectiunii transversale a unei vine de lichid pina la o valoare minima in raport cu aria orificiului prin care a trecut fluidul. 3. (FIZIOL.) Diminuare in volum, lungime sau diametru a unor tesuturi sau organe, determinata de actiunea anumitor stimuli (fizici, chimic etc.). ◊ C. musculara = scurtare a unui muschi in urma e*******i sale; are ca efect realizarea unui lucru mecanic si asigura miscarile animalelor pluricelulare. 4. C. gravitationala = reducerea volumului unei stele datorita fortelor de atractie gravitationala, insotita de eliberarea unei mari cantitati de energie.