Rezultate din textul definițiilor
ADIPOS, -OASA, adiposi, -oase, adj. Care prezinta caracteristicile grasimii, de grasime; gras. ◊ Tesut adipos = tesut conjunctiv format din celule pline cu grasime. – Din fr. adipeux.
CICATRICE, cicatrice, s. f. Urma (formata din tesut conjunctiv) lasata de o rana, de o taietura etc. dupa vindecare. – Din lat. cicatrix, -icis, fr. cicatrice.
INTERSTITIAL, -A, interstitiali, -e, adj. Care se afla intr-un interstitiu, care provine dintr-un interstitiu sau se refera la interstitiu. ♦ Tesut interstitial = tesut conjunctiv care se afla intre elementele in functie ale unui organ, formand masa lui principala. ♦ (Despre leziuni, inflamatii) Care s-a localizat in tesutul conjunctiv al unui organ. [Pr.: -ti-al] – Din fr. interstitiel.
PANUS s. n. (Med.) 1. Vascularizatie anormala a unei membrane, insotita de formare de tesut conjunctiv. 2. Adenita nesupurata. – Din fr. pannus.
CORIUM s. n. Strat de piele la animale cuprins intre epiderma si stratul adipos subcutanat, format in cea mai mare parte dintr-un tesut conjunctiv si care, dupa o prelucrare corespunzatoare, se transforma in piele tabacita. [Pr.: -ri-um] – Cuv. lat.
FIBROS, -OASA, fibrosi, -oase, adj. Alcatuit (in mare parte) din fibre, cu aspect de fibre. ◊ Tesut fibros = tesut conjunctiv elastic, care are rolul de a sustine elementele mobile ale organelor. – Din fr. fibreux.
TENDON, tendoane, s. n. (Anat.) Fascicul subtire, fibros, de culoare alba, format din tesut conjunctiv foarte rezistent, cu ajutorul caruia muschii se fixeaza pe oase. – Din fr. tendon.
CIROZA ~e f. Stare patologica constand in distrugerea celulelor functionale ale unor organe (ficat, plamani, rinichi) si inlocuirea acestora cu un tesut conjunctiv. ~ biliara. ~ infectioasa. [G.-D. cirozei] /<fr. cirrhose
FIBROSARCOM ~oame n. Tumoare maligna formata intr-un tesut conjunctiv. /<fr. fibrosarcome
SARCOM ~oame n. Tumoare maligna formata prin proliferare de tesut conjunctiv in tesuturile invecinate pe care le distruge. [Pl. si sarcomuri] /<fr. sarcome, lat. sarcoma
SCLEROZA ~e f. Stare patologica constand in modificarea structurii normale a unui organ sau tesut ca urmare a proliferarii unui tesut conjunctiv. /<fr. sclerose
BAZAL, -A adj. Referitor la baza, al bazei. ♦ Membrana bazala = membrana alcatuita dintr-o tesatura de fibre, pe care se sprijina epiteliul unui tesut conjunctiv; metabolism bazal = consum minim de energie al unui organism in stare de repaos. [< fr. basal].
CORIUM s.n. 1. (Biol.) Strat de piele cuprins intre epiderma si stratul adipos subcutanat, format din tesut conjunctiv. 2. V. corion. [< fr., lat. corium].
FASCIE s.f. 1. (Ist.) Manunchi de nuiele legat cu o curea in jurul unei securi, purtat in Roma antica de lictorii care insoteau pe dictatori, consuli etc. 2. Fasina. 3. Strat de tesut conjunctiv situat sub piele sau intre muschi. 4. (Herald.) Figura orizontala avand latimea ceva mai putin de 1/3 din latimea scutului. [Gen. -iei. / < lat. fascis].
PANUS s.n. 1. Vascularizatie anormala a unei membrane, insotita de formare de tesut conjunctiv. 2. Adenita nesupurata. [Scris si pannus. / < fr. pannus, cf. lat. pannus – tumoare].
PERINEURIUM s.n. (Anat.) Teaca de tesut conjunctiv a unui fascicul de fibre nervoase. [Cf. fr. perineurium].
RETICULOENDOTELIAL, -A adj. Tesut reticuloendotelial = tesut conjunctiv format din mai multe feluri de celule. [< fr. reticulo-endothelial].
STROMA s.f. (Anat.) Retea de suport a unui organ, alcatuita din tesut conjunctiv, vase si nervi. [< fr. stroma, cf. gr. stroma – covor].
ADIPOS, -OASA adj. De grasime, gras. ◊ Tesut adipos = tesut conjunctiv care inmagazineaza grasimea. [< fr. adipeux, cf. lat. adeps – grasime].
FIBRILA s.f. 1. Fibra mica. ♦ Element al unui tesut conjunctiv, care da fibrei musculare un aspect striat. 2. Parte constitutiva a unei fibre textile. [< fr. fibrille, lat. fibrilla].
FIBROZA s.f. Dezvoltarea exagerata de tesut conjunctiv. [< fr. fibrose].
INTERSTITIAL, -A adj. Referitor la, de (la) interstitiu, care provine dintr-un interstitiu. ◊ Tesut interstitial = tesut conjunctiv care se afla intre elementele in functiune ale unui organ, formand masa lui principala. ♦ (Despre rani etc.) Localizat in tesutul conjunctiv sau in vasele de sange ale unui organ. [Pron. -ti-al. / cf. fr. interstitiel].
LIMFOID, -A adj. (Despre un tesut conjunctiv) In care se formeaza limfocite. ◊ Organe limfoide = organe bogate in tesuturi limfoide. [Pron. -fo-id. / < fr. lymphoide].
ADIPOS, -OASA adj. care contine grasime, gras; seboreic. ♦ tesut ~ = tesut conjunctiv care inmagazineaza grasimea. (< fr. adipeux)
ADVENTICE s. f. tunica externa, de tesut conjunctiv, care inveleste arterele. (< fr. adventice)
CARTILAJ s. n. tesut conjunctiv rezistent si elastic, la extremitatile oaselor; zgarci. (< fr. cartilage)
CORIUM s. n. strat de piele intre epiderma si stratul adipos subcutanat, din tesut conjunctiv. (< fr., lat. corium)
FASCIE2 s. f. (anat.) strat de tesut conjunctiv situat sub piele sau intre muschi. (< fr., lat. fascia)
FASCIO- elem. „fasie, fascie”, „tesut conjunctiv”. (< fr. fascio-, cf. lat. fascia)
FIBROBLAST s. n. celula de tesut conjunctiv, nediferentiata. (< fr. fibroblaste)
FLAX s. n. tesut conjunctiv elastic, din tendoane, cartilage etc., la prepararea conservelor de carne si a mezelurilor. (< germ. Flechse)
INTERSTITIAL, -A adj. referitor la, de (la) interstitiu, care provine dintr-un interstitiu. ♦ tesut ~ = tesut conjunctiv care se afla intre elementele in functiune ale unui organ, masa lui principala. ◊ (despre rani etc.) localizat in tesutul conjunctiv sau in vasele de sange ale unui organ. (< fr. interstitiel)
MEZENCHIM s. n. tesut conjunctiv embrionar derivat din mezoderm. (< fr. mesenchyme)
NEVROGLIE s. f. tesut conjunctiv de sustinere a sistemului nervos central. (< fr. nevroglie)
PANUS s. n. 1. vascularizatie anormala a unei membrane, insotita de formarea de tesut conjunctiv. 2. adenita nesupuranta. (< fr. pannus)
PARAMETRIUM s. n. tesut conjunctiv care inconjura uterul. (< it. parametrio, fr. parametre)
PERICONDRU s. n. membrana de tesut conjunctiv care acopera un cartilaj. (< fr. perichondre)
PERIMISIU s. n. tesut conjunctiv care inconjura fibrele musculare. (< fr. perimysium)
PERINERV s. m. tesut conjunctiv care uneste fasciculele secundare ale fibrelor nervoase. (< germ. Perinerv, fr. perinerve)
PERITELIU s. n. (anat.) tesut conjunctiv care inconjura vasele mici. (< fr. perithelium)
RETICULAT, -A adj. care prezinta aspectul unei retele. ♦ (anat.) tesut ~ = tesut conjunctiv moale, din celule cu multe prelungiri si cu fibre de reticulina. (< fr. reticule)
SINDESM(O)- elem. „ligament, tendon”, „tesut conjunctiv”. (< fr. syndesm/o/-, cf. gr. syndesmos)
STROMA s. f. 1. (anat.) retea de suport a unui organ din tesut conjunctiv, vase si nervi. ◊ structura interna, spongioasa, a eritrocitului etc. 2. organ la unele ciuperci din hife in care se formeaza corpurile de fructificatie. (< fr. stroma)
ABCES, abcese, s.n. Acumulare de puroi, bine delimitata de tesuturile din jur printr-o membrana de tesut conjunctiv. – Din fr. abces.
CHELOID (‹ fr. {i}; {s} gr. khele „gheara” + eidos „aspect”) 1. Leziune cutanata circumscrisa, caracterizata prin placi albicioase sau galbui, inconjurate de un halo vinat. 2. Masa elastica de tesut conjunctiv de culoare rosie-vinetie, care apare in derma si in tesutul subcutanat adiacent, pe locul unei cicatrice.
CIROZA (‹ fr. {i}; {s} kirrhos „galben-roscat”) s. f. (MED.) Inflamatie cronica degenerativa manifestata prin atrofierea tesutului parenchimatos al unui organ (ficat, splina, glande endocrine etc.) si inlocuirea lui cu tesut conjunctiv fibros avind ca rezultat pierderea progresiva a capacitatii functionale a organului respectiv. ◊ C. hepatica = boala cronica a ficatului, caracterizata prin distrugerea treptata a celulelor hepatice si inmultirea exagerata a tesutului conjunctiv intrahepatic, cu alterarea functiilor ficatului, precum si a circulatiei intrahepatice a singelui si a bilei. Cauzele frecvente ale c.h. sint: hepatita epidemica, alcoolismul si malaria.
ADIPOS, -OASA, adiposi, -oase, adj. Care prezinta caracteristicile grasimii, de grasime; gras. ◊ Celula adipoasa = celula de grasime Tesut adipos = tesut conjunctiv format din celule pline cu grasime. – Din fr. adipeux
CORION (‹ fr.; {s} gr. khorion „placenta”) s. n. 1. (EMBRIOL.) Invelis extern al embrionului la vertebratele superioare; la reptile si pasari se uneste cu alantoida, iar mamifere vilozitatile sale, care patrund in peretii uterului, formeaza placenta. 2. (HIST.) Stratul profund al pielii format din tesut conjunctiv, vase sanguine, limfatice si terminatii nervoase libere ori sub forma de corpusculi. ♦ Strat conjunctiv profund al unei membrane mucoase sau seroase situat sub celulele epiteliale. ◊ C. ovular = membrana externa a ovulului (zona pelucida).
HIALIN, -A, hialini, -e, adj. Care are aspectul, transparenta sticlei. ◊ tesut hialin = tesut rezultat din transformarea patologica a substantei tesutului conjunctiv intr-o masa sticloasa, omogena. [Pr.: hi-a-] – Din fr. hyalin.
HIALINOZA, hialinoze, s. f. Transformare patologica a tesutului conjunctiv in tesut hialin, frecventa in bolile de inima, de rinichi etc. [Pr.: hi-a-] – Din fr. hyalinose.
HISTIOCIT, histiocite, s. n. Celula stelata din tesutul conjunctiv, avand un rol determinant in cicatrizarea ranilor si in apararea organismului fata de infectii. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. histiocyte.
CIROZA, ciroze, s. f. Boala cronica a ficatului, caracterizata prin inmultirea anormala a tesutului conjunctiv si prin distrugerea treptata a celulelor hepatice. – Din fr. cirrhose.
PARACISTITA, paracistite, s. f. (Med.) Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul vezicii u*****e. – Din fr. paracystite.
ANASARCA s. f. Inflamatie generalizata de lichid seros in tesutul conjunctiv subcutanat, care apare in unele boli de inima, de rinichi, de ficat etc.; anasarhie. – Din fr. anasarque, germ. Anasarka.
PERIBRONSITA, peribronsite, s. f. (Med.) Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul bronhiilor. – Din fr. peribronchite.
PERINERV s. n. (Anat.) tesut conjunctiv care uneste fasciculele secundare ale fibrelor nervoase. – Dupa fr. perinevre.
PERITELIU, peritelii, s. n. (Anat.) tesut conjunctiv care inconjoara capilarele si vasele mici. – Din fr. perithelium, engl. perithelium.
PULPA, pulpe, s. f. 1. Partea musculoasa posterioara a piciorului, situata intre genunchi si glezna. ♦ Parte a piciorului situata in portiunea acestor muschi. 2. tesut conjunctiv bogat in vase si nervi. Pulpa dentara. 3. Partea carnoasa si comestibila a unor fructe. 4. Reziduu obtinut in industria zaharului, in distilerii si la prepararea feculei, folosit ca hrana pentru vite. – Lat. pulpa (cu unele sensuri dupa fr. pulpe).
STRECUI, strecuiesc, vb. IV. Tranz. (In industria tabacariei) A scoate carnea, grasimile si o parte din tesutul conjunctiv de pe pielea cruda in vederea operatiilor de prelucrare a pielii. – Din germ. strecken.
FIBRILA, fibrile, s. f. 1. (Anat.) Element constitutiv al unei fibre; element constitutiv al tesutului conjunctiv, care da fibrei musculare un aspect striat. 2. Parte constitutiva a unor fibre textile. – Din fr. fibrille.
FIBROCIT, fibrocite, s. n. Celula fundamentala a tesutului conjunctiv. – Din fr. fibrocyte.
FIBROM, fibroame, s. n. Tumoare benigna formata mai ales in tesutul conjunctiv fibros si localizata de obicei la san, la uter si la intestin. – Din fr. fibrome.
FLAX s. n. tesut conjunctiv elastic format din tendoane, cartilaje, cordoane neurovasculare etc., care se elimina din carne la prepararea conservelor de carne si a mezelurilor. – Din germ. Flechse.
F*****N, f*******e, s. n. Inflamatie purulenta acuta a tesutului conjunctiv subcutanat, cauzata de o infectie cu stafilococi sau cu streptococi. – Din fr. phlegmon.
MEZENCHIM, mezenchime, s. n. tesut conjunctiv embrionar, format din celule fusiforme sau stelate inglobate intr-o substanta omogena si din care se formeaza ulterior vasele sangvine si limfatice, tesutul conjunctiv etc. – Din fr. mesenchyme.
NEVROGLIE s. f. tesut conjunctiv situat intre neuroni. – Din fr. nevroglie.
EMFIZEM, emfizeme, s. n. Sindrom care se datoreste infiltrarii de aer in interstitiile tesutului conjunctiv al unui organ. ◊ Emfizem pulmonar = dilatare excesiva si permanenta a plamanilor datorita atrofiei si ruperii septurilor dintre alveole, precum si pierderii elasticitatii. – Din fr. emphyseme.
COLAGEN s. n. (Biol.) Proteina care se gaseste in tesutul conjunctiv, osos si cartilaginos si care prin fierbere se transforma in gelatina. ◊ (Adjectival) tesut colagen. – Din fr. collagene.
COLAGENOZA, colagenoze, s. f. Boala caracterizata prin proliferarea colagenului in tesutul conjunctiv. – Din fr. collagenose.
SARCOM, sarcoame, s. n. Tumoare maligna care apare in celulele tesuturilor conjunctive la oameni si la animale. [Pl. si: sarcomuri] – Din fr. sarcome, lat. sarcoma.
SCLEROZA, scleroze, s. f. Boala care se manifesta prin modificarea structurii normale a unui organ sau a unui tesut, din cauza proliferarii tesutului conjunctiv pe care il contine. – Din fr. sclerose.
CONJUNCTIV, -A, conjunctivi, -e, adj. 1. Care leaga, care uneste. ◊ tesut conjunctiv = tesut de sustinere al corpului omului si al animalelor, care leaga celelalte tesuturi intre ele si care este format din fibre si din substanta intercelulara. 2. (Gram.; in sintagma) Modul conjunctiv {si substantivat, n.) = mod personal care exprima o actiune posibila sau realizabila. 3. (Inv.) Conjunct. – Din fr. conjonctif, lat. conjunctivus.
CARTILAJ ~e n. tesut conjunctiv, rezistent si elastic, care se gaseste la articulatiile oaselor. /<fr. cartilage
COARDA1 ~e f. 1) Fir elastic, flexibil, care, fiind fixat la instrumente muzicale (vioara, pian etc.), produce oscilatii acustice; struna. ~ de chitara. ◊ Orchestra de ~e orchestra alcatuita din instrumente muzicale cu coarde. A intinde ~a pana se rupe a intrece masura in ceva. 2) Segment de dreapta care uneste doua puncte ale unei curbe plane, fara a o intersecta. 3) Sfoara care leaga bratele unui ferastrau cu rama, pentru a tine intinsa panza. 4) Sfoara avand la capete doua manere, cu care se joaca copiii sarind peste ea sau se foloseste in unele exercitii sportive. 5) pop. tesut conjunctiv, membranos, alb-sidefiu, rezistent, care leaga muschii de oase; tendon. ◊ ~ele vocale cele doua membrane simetrice ale laringelui, a caror v******e produce vocea. 6) Curbura gatului la cal (acoperita de coama). 7) Ramura din tulpina vitei de vie. 8) Suvita de sirop de zahar sau de dulceata prea tare legat. [G.-D. coardei; Sil. coar-da] /<lat. chorda
COLAGEN2 ~i n. Substanta proteica ce intra in componenta tesutului conjunctiv, cartilaginos si osos, care prin fierbere se transforma in gelatina. /<fr. collagene
FIBROCIT ~e n. Celula fundamentala a tesutului conjunctiv. /<fr. fibrocyte
FIBROZA ~e f. Dezvoltare patologica exagerata a tesuturilor conjunctive. /<fr. fibrose
HIPODERM n. tesut conjunctiv care se afla sub derma. /<fr. hypoderme
PULPA ~e f. 1) (la oameni) Partea carnoasa de dinapoi a piciorului, cuprinsa intre genunchi si glezna. 2) (la animale) Parte a membrului posterior, cuprinsa intre crupa si gamba; coapsa. 3) pop. (la femelele animalelor mamifere) Organ de secretie a laptelui; uger. 4) tesut conjunctiv cu numeroase vase sangvine si terminatii nervoase. ~ dentara. 5) Partea moale, carnoasa, a unui fruct. 6) Reziduu obtinut in urma prelucrarii sfeclei de zahar, folosit ca furaj. [G.-D. pulpei] /<lat. pulpa
TENDON ~oane n. tesut conjunctiv fibros, alb-sidefiu, rezistent, care leaga muschii de oase. /<fr. tendon
ZGARCI1 ~uri n. tesut conjunctiv, elastic si rezistent (care face legatura intre oasele din organismul unor animale); cartilaj. /v. a se zgarci
ADENOFIBROM s.n. (Med.) Tumoare glandulara benigna, formata din tesutul glandei si din tesutul conjunctiv. [< fr. adenofibrome].
FIBROBLAST s.n. Celula a tesutului conjunctiv, de forma stelata sau alungita. [< fr. fibroblaste, cf. lat. fibra – fibra, gr. blastos – germen].
FIBROLIPOM s.n. (Med.) Tumoare benigna grasa a tesutului conjunctiv. [Pl. -oame. / < fr. fibrolipome].
FIBROMIOM s.n. (Med. Tumoare benigna a tesutului conjunctiv si muscular. [Pron. -mi-om, pl. -oame. { < fr. fibromyome].
HIALINOZA s.f. (Med.) Transformare patologica a substantei fundamentale a tesutului conjunctiv intr-o masa sticloasa. [Pron. hi-a-. / < fr. hyalinose].
HIPODERM s.n. 1. (Anat.) tesut conjunctiv subcutanat. 2. Epiteliu generator al chitinei la artropode, nematode etc., situat sub cuticula. 3. (Bot.) Strat de celule situat imediat sub epiderma frunzelor. [< fr. hypoderm, cf. gr. hypo – sub, derma – piele].
HISTIOCIT s.n. (Biol.) Celula macrofaga a tesutului conjunctiv. [Pron. -ti-o-. / < fr. histiocyte, cf. gr. histos – tesut, kytos – celula].
MEDIASTINITA s.f. (Med.) Inflamatie a tesutului conjunctiv mediastinal. [Pron. -di-as-. / < fr. mediastinite].
MEZENCHIM s.n. (Biol.) tesut conjunctiv embrionar care intra in alcatuirea mezodermului. [< fr. mesenchyme, cf. gr. mesos – mijlociu, enchyma – amestec].
MIXOM s.n. Tumoare a tesutului conjunctiv mucos. [Pl. -oame. / < fr. myxome, cf. gr. myxa – mucozitate].
NEVROGLIE s.f. (Biol.) tesut conjunctiv situat intre neuroni. [Gen. -iei, var. neuroglie s.f. / < fr. nevroglie, cf. gr. neuron – nerv, glia – clei].
PAHISALPINGITA s.f. (Med.) Salpingita cronica, cu ingrosarea tesutului conjunctiv. [< fr. pachysalpingite].
PARAMETRIUM s.n. (Anat.) tesut conjunctiv care inconjura uterul. [< it. parametrio, fr. parametre, cf. gr. para – langa, metra – uter].
PERIADENITA s.f. (Med.) Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul unui ganglion limfatic. [Cf. fr. periadenite].
PERICONDRU s.n. Membrana a tesutului conjunctiv care acopera un cartilaj. [< fr. perichondre, cf. gr. perichondrion < peri – imprejur, chondros – cartilaj].
PERIMISIU s.n. (Anat.) tesut conjunctiv care inconjura fibrele musculare. [< fr. perimysium, cf. gr. peri – imprejur, mys – muschi].
PERIPSOITA s.f. (Med.) Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul muschiului psoas. [Pron. -pso-i-. / < fr. peripsoite].
PERIRECTITA s.f. (Med.) Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul rectului. [Cf. fr. perirectite].
PERISALPINGOVARITA s.f. (Med.) Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul uterului si al salpingelui; perimetroanexita. [Cf. fr. perisalpingovarite].
PIEMIE s.f. (Med.) Infectie generala a organismului caracterizata prin supuratii, in viscere, in cavitatile seroase si in tesutul conjunctiv. [Gen. -iei, var. pioemie s.f. / < fr. pyhemie, cf. gr. pyon – puroi, haima – sange].
SCLEROZA s.f. Intarire patologica a tesuturilor, in special a tesutului conjunctiv; sclerom. [< fr. sclerose, cf. gr. skleros – tare, rigid].
SINDESMO- Element prim de compunere savanta cu semnificatia „(referitor la) ligamente”, „(referitor la) tesutul conjunctiv”. [Var. sindesm-. / < fr. syndesmo-, cf. gr. syndesmos – fasie, ligament].
SPONGIOZA s.f. (Med.) Leziune microscopica a tesutului conjunctiv subcutanat, cu aspect spongios. [Pron. -gi-o-. / < fr. spongiose].
CARTILAJ s.n. tesut conjunctiv rezistent si elastic, care se gaseste de obicei la extremitatile oaselor; zgarci. [Var. cartilagiu s.n. / < fr. cartilage, cf. lat. cartilago].
COLAGENOZA s.f. (Med.) Boala caracterizata prin proliferarea celulelor si a fibrelor colagene din tesutul conjunctiv. [< fr. collagenose].
CONJUNCTIV, -A adj. 1. Care uneste, care leaga. ◊ tesut conjunctiv = tesut protector care uneste intre ele organele sau tesuturile. 2. Mod conjunctiv (si s.n.) = mod personal al verbului care exprima o actiune realizabila. [< lat. coniunctivus, cf. fr. conjonctif].
FIBROM s.n. Tumoare benigna formata din tesut fibros, care se formeaza in special in tesutul conjunctiv. [Pl. -oame. / < fr. fibrome].
FLAX s.n. tesut conjunctiv elastic, format din tendoane, cartilage etc., care se elimina la prepararea conservelor de carne si a mezelurilor. [< germ. Flechse].
PARACISTITA s.f. (Med.) Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul vezicii u*****e. [< fr. paracystite].
PERIBRONSITA s.f. (Med.) Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul bronhiilor. [Cf. fr. peribronchite].
PERINERV s.m. (Anat.) tesut conjunctiv care uneste fasciculele secundare ale fibrelor nervoase. [Cf. it. perinervo, fr. perinerf, germ. Perinerv].
PERITELIU s.n. (Anat.) tesut conjunctiv care inconjura vasele mici. [< fr. perithelium].
RETICULINA s.f. Substanta organica albuminoida, care contine fosfor si care se gaseste in tesutul conjunctiv reticulat. [< fr. reticuline].
SARCOM s.n. Tumoare maligna, asemanatoare cancerului, care se dezvolta pe tesuturile conjunctive. [Pl. -omuri, -oame. / < fr. sarcome, cf. lat. sarcoma < gr. sarx – carne].
AMILOIDOZA s. f. boala grava a metabolismului constand din depunerea in tesutul conjunctiv a unei substante proteice amorfe asemanatoare cu amidonul. (< fr. amyloidose)
COLAGENOZA s. f. boala datorata proliferarii anormale de colagen in tesutul conjunctiv, in articulatii etc. (< fr. collagenose)
FIBROANGIOM s. n. tumoare benigna caracterizata prin proliferarea tesutului conjunctiv si a vaselor. (< fr. fibroangiome)
FIBROCIT s. n. celula fundamentala a tesutului conjunctiv, cu prelungiri filiforme, derivata din fibroblast. (< fr. fibrocyte)
FIBROGLIOM s. n. gliom in care tesutul conjunctiv participa la hiperplazia tumorala. (< fr. fibrogliome)
FIBROM s. n. tumoare benigna formata din tesut fibros, in tesutul conjunctiv. (< fr. fibrome)
FIBROMIOM s. n. tumoare benigna a tesutului conjunctiv si muscular. (< fr. fibromyome)
HIALINOZA s. f. transformare patologica a substantei fundamentale a tesutului conjunctiv intr-o masa sticloasa. (< fr. hyalinose)
HIALURONIC adj. acid ~ = glucida compusa, hialina si vascoasa, substanta amorfa a tesutului conjunctiv. (< fr. hyaluronique)
HIDROHEMIE s. f. infiltrare a tesutului conjunctiv cu lichide si reducere a depozitului adipos subcutanat. (< fr. hydrohemie)
HISTIOCIT s. n. celula macrofaga a tesutului conjunctiv, din histioblast. (< fr. histiocyte)
MATRICE s. f. 1. organ al mamiferelor in care se dezvolta fatul pana la nastere; uter. ◊ (fig.) origine. 2. substanta fundamentala a tesutului conjunctiv. 3. partea fundamentala, nediferentiata, a citoplasmei, a cromozomilor etc. 4. substanta in care este inclusa o fosila. 5. (mat.) tablou dreptunghiular dintr-un anumit numar de linii sau randuri dispuse in coloane. 6. (stat.) aranjament ordonat al unui ansamblu de elemente. (< fr. matrice, lat. matrix, -icis)
MIOSCLEROZA s. f. induratie a unui muschi, datorita proliferarii tesutului conjunctiv. (< fr. myosclerose)
MIXOM s. n. tumoare moale, benigna, a tesutului conjunctiv mucos. (< fr. myxome)
PAHISALPINGITA s. f. salpingita cu ingrosarea tesutului conjunctiv. (< fr. pachysalpingite)
PARACISTITA s. f. inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul vezicii u*****e. (< fr. paracystite)
PARACOLITA s. f. inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul colonului3. (< fr. paracolite)
PERIADENITA s. f. inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul unui ganglion limfatic. (< fr. periadenite)
PERIBRONSITA s. f. inflamatie a tesutului conjunctiv peribronhial. (< fr. peribronchite)
PERIPNEUMONIE s. f. pneumonie conjugata cu pleurezie. ◊ boala contagioasa la bovine, datorita unui virus, care provoaca depuneri seroase in tesutul conjunctiv pulmonar. (< fr. peripneumonie, lat., gr. peripneumonia)
PERIRECTITA s. f. inflamatie a tesutului conjunctiv perirectal. (< fr. perirectite)
PERIVAGINITA s. f. inflamatie a tesutului conjunctiv perivaginal. (< fr. perivaginite)
PIEMIE s. f. infectie generala a organismului, caracterizata prin supuratii in viscere, in cavitatile seroase si in tesutul conjunctiv. (< fr. pyemie)
PIOSCLEROZA s. f. inflamatie purulenta asociata cu o hiperplazie a tesutului conjunctiv. (< fr. pyosclerose)
SARCOM s. n. tumoare maligna asemanatoare cancerului, pe tesutul conjunctiv. (< fr. sarcome, lat. sarcoma)
SCLEROFTALMIE s. f. scleroza tesutului conjunctiv al ochiului. (< fr. sclerophtalmie)
SPONGIOZA s. f. leziune microscopica a tesutului conjunctiv subcutanat, cu aspect spongios. (< fr. spongiose)
BOGOMOLET, Aleksandr Aleksandrovici (1881-1946), fiziolog ucrainean. A studiat sistemul nervos vegetativ, problema batrinetii si a emis teoria rolului tesutului conjunctiv in imunitate si vindecare.
CARTILAJ, cartilaje, s. n. tesut conjunctiv elastic si rezistent care se gaseste in organism, separat sau formand invelisul suprafetelor articulare ale oaselor. [Var.: cartilagiu s. n.] – Fr. cartilage.
ADENOFIBROM (< fr. {i}) s. n. Tumora glandulara benigna (ex. a. mamar) caracterizata prin abundenta tesutului conjunctiv fibros; fibroadenom.
COLAGEN (‹ fr. {i} {s} gr. kolla „clei” + gennao „a produce”) s. n. Substanta din grupa scleroproteinelor, foarte rezistenta la actiunea agentilor chimici si a enzimelor care transforma proteinele. C. este prezent in tesutul conjunctiv, osos si cartilaginos; prin fierbere se transforma in gelatina.
LINITA (‹ fr.; {s} gr. linom „tesut”) s. f. Inflamatie a tesutului celular al stomacului. ◊ L. plastica = inflamatie cu caracter proliferativ a tesutului conjunctiv submucos al stomacului. In forma benigna are aspectul unei gastrite indurate; in forma maligna apar grupe celulare neoplazice, care duc la o infiltrare difuza a peretelui gastric si la un cancer schiros.
CARTILAJ, cartilaje, s. n. tesut animal conjunctiv elastic si rezistent, cu rol de sustinere care formeaza scheletul pestilor cartilaginosi si al embrionului la vertebrate si la om indeplinind functia mecanica de sustinere; zgarci. [Var.: cartilagiu s. n.] – Din fr. cartilage.
DERMA, derme, s. f. tesut fibros conjunctiv, care constituie partea cea mai groasa si mai adanca a pielii vertebratelor, asezat sub epiderma. – Din fr. derme.
DERMA s.f. tesut fibros conjunctiv care formeaza partea groasa din adancime, a pielii, fiind acoperit de epiderma. [Var. derm s.n. / < fr. derme, cf. it., gr. derma].
DERMA s. f. tesut fibros conjunctiv care formeaza partea groasa, din adancime, a pielii, acoperit de epiderma. (< fr. derme, gr. derma)
ADENOSARCOM s.n. (Med.) Tumoare maligna a tesutului glandular si conjunctiv. [< fr. adenosarcome, cf. gr. aden – glanda, sarx – carne].
CIROZA s.f. Boala cronica de ficat, caracterizata prin aparitia unor granulatii conjunctive dense in tesutul acestui organ si prin distrugerea celulelor hepatice. [< fr. cirrhose, cf. gr. kirrhos – roscat].
ADENOSARCOM s. n. tumoare maligna a tesutului glandular si conjunctiv. (< fr. adenosarcome)
CIROZA s. f. boala cronica a ficatului, caracterizata prin aparitia unor granulatii conjunctive dense in tesutul acestui organ si prin distrugerea celulelor hepatice. (< fr. cirrhose)
FIBROS, -OASA adj. format din fibre, cu aspect de fibre. ♦ tesut ~ = tesut elastic din fibre conjunctive. (< fr. fibreux)
OSTEOCONDROSARCOM s. n. tumoare maligna a tesutului osos, cartilaginos si conjunctiv. (< fr. osteochondrosarcome)
FIBROS, -OASA adj. Format din fibre. ♦ (Anat.) tesut fibros = tesut elastic compus din fibre conjunctive. [Cf. fr. fibreux].
SCLEROZA1 s. f. 1. induratie a tesuturilor, in special a celui conjunctiv; sclerom. ♦ ~ in placi = boala prin leziuni cu multiple focare de demielinizare, diseminate in sistemul nervos central, putand antrena tulburari neurologice diverse. 2. (fig.) stare a ceea ce nu mai este capabil de evolutie, de adaptare, a ceea ce si-a pierdut orice suplete. (< fr. sclerose)
conjunctiv, -A adj. 1. care uneste, leaga. ♦ tesut ~ = tesut de sustinere si de protectie care leaga intre ele celelalte tesuturi. 2. mod ~ (si s. n.) = mod personal al verbului, care exprima o actiune realizabila: subjonctiv. (dupa fr. conjonctif, lat. coniuctivus)
PERIOST s. n. membrana conjunctiv-fibroasa care acopera osul. ♦ ~ alveolar = tesut fibros dintre alveola dentara si radacina dintelui. (< fr. perioste, gr. periosteon)
FASCICUL s.n. 1. Manunchi, reuniune de mai multe obiecte, lucruri etc. de acelasi fel. ◊ Fascicul de raze = manunchi de raze vizuale care strabat prin acelasi punct; fascicul luminos = totalitatea razelor de lumina care trec printr-o anumita regiune din spatiu; (mat.) fascicul de drepte = figura formata din mai multe drepte care trec prin acelasi punct. ♦ (Anat.) Grup de fibre musculare, nervoase sau conjunctive avand acelasi traiect si aceeasi distributie. ♦ tesut vegetal conducator, format din fibre lemnoase si liberiene care strabat tulpina, ramurile si frunzele. 2. V. fascicula. [Pl. -le, (s.m.) -li, var. fascicol s.n. / < fr. fascicule, cf. lat. fasciculus – mic manunchi].
conjunctiv ~a (~i, ~e) Care leaga; care uneste ceva. ◊ tesut ~ tesut care leaga intre ele celelalte tesuturi si organe. Mod ~ mod personal al verbului care exprima o actiune posibila, realizabila. /<fr. conjonctif, lat. conjunctivus