Rezultate din textul definițiilor
ETNIE ~i f. Grup uman de aceeasi origine, limba si traditii culturale. [G.-D. etniei] /<fr. ethnie
POPOR ~oare n. 1) Comunitate de oameni care locuiesc pe acelasi teritoriu, vorbesc aceeasi limba si au aceleasi traditii culturale. 2) Ansamblu de persoane care locuiesc pe un anumit teritoriu; populatie. 3) Totalitate de oameni de o anumita nationalitate; neam; semintie. 4) Masa formata din oamenii muncii ai unei tari. 5) pop. Multime de oameni; lume. /cf. lat. populus, it. popolo
NIHILISM s. n. Atitudine, tendinta, conceptie sau manifestare care neaga randuielile, institutiile, morala, traditiile culturale existente intr-o societate data, fara sa le opuna, in schimb, altele superioare; atitudine de negare absoluta. – Din fr. nihilisme.
NIHILISM s.n. Conceptie care neaga randuielile, institutiile, morala, traditiile culturale existente, fara a le opune in schimb altele superioare; atitudine de negare absoluta. [Cf. fr. nihilisme, rus. nighilizm < lat. nihil – nimic].
NIHILISM s. n. conceptie, atitudine care neaga randuielile, institutiile, morala, traditiile culturale existente intr-o societate data, fara a le opune in schimb altele superioare; atitudine de negare absoluta. (< fr. nihilisme)
SOCIOCULTURAL, -A adj. referitor la particularitatile culturale (traditii, moravuri, mentalitate etc.) ale unui grup social. (< fr. socioculturel, engl. sociocultural)
SOCIOCULTURAL, -A, socioculturali, -e, adj. Referitor la raportul dintre cadrul social si particularitatile culturale, cum sunt traditiile, moravurile, mentalitatile etc. [Pr.: -ci-o-] – Din fr. socioculturel, engl. sociocultural.
TRADITIONALISM s.n. Orientare social-politica si culturala indreptata spre considerarea nediferentiata, necritica a valorilor traditiei; atasament (exagerat) fata de traditie. ♦ (In miscarea culturala si literara) Tendinta excesiva spre folclor si istorie, spre primitivism si respingerea ideii de civilizatie. [Pron. -ti-o-. / < fr. traditionalisme].
ATENEUL ROMAN 1. Edificiu cultural in Bucuresti. Construit in stil eclectic, intre 1886 si 1888, dupa planurile arhitectului A. Galleron, prin staruinta lui Constantin Esarcu. Cuprinde doua sali de concerte si sali de expozitii. Sediul filarmonicii „George Enescu”. 2. Societate stiintifica, literara si artistica, fondata la Bucuresti, in 1865; presedinte: C. Esarcu. Vasta activitate culturala (conferinte, expozitii, concerte), prin care a intemeiat, in Romania, traditia universitatilor populare. 3. Publicatie culturala editata de A. (1). A aparut la Bucuresti, lunar, cu intreruperi, intre 1866 si 1895.
TRADITIONALISM s. n. atasament fata de traditie. ◊ orientare social-politica si culturala indreptata spre considerarea nediferentiata, necritica a valorilor traditiei. ◊ tendinta, mai ales in planul culturii, de suprasolicitare a elementelor traditiei, intelese ca valori de sine, fara selectionare critica si fara interpretarea lor prin prisma noilor valori produse de evolutia social-culturala. (< fr. traditionalisme)
CONSERVATOR2, -OARE, conservatori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. si f. (Persoana) care pastreaza, conserva. 2. Adj., s. m. si f. (Persoana) care este atasata de traditie, in viata politica, economica si culturala. ◊ Partid conservator (si substantivat, m. pl.) = partid politic cu conceptii conservatoare. 3. S. m. si f. Persoana insarcinata cu conducerea unui muzeu, unei biblioteci, unei colectii etc. 4. S. n. (Tehn.; in sintagma) Conservator de ulei = rezervor metalic montat deasupra capacului unor transformatoare electrice si legat printr-o teava cu cuva, avand rolul de a mentine cuva plina cu ulei, independent de oscilatiile temperaturii. – Din fr. conservateur, lat. conservator.
TRADITIONALISM s. n. Atasament (exagerat) fata de traditie; atitudine dictata de acest atasament. ♦ (In miscarea culturala si literara) Tendinta excesiva spre folclor, istorie etc., care se opune modernismului si respinge ideea de civilizatie; supraevaluare a traditiei. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. traditionalisme.
BUHARA, oras in Uzbekistan (C.S.I.), pe Amu-Daria; 224 mii loc (1989). Intreprinderi textile (bumbac), alim., de piel. si incalt. Monumente arhitectonice arabe din sec. 10-17. Celebru centru de artizanat de veche traditie (covoare, incrustatii in metal, orfevrarie, tesaturi de matase). Important centru economic si cultural medieval. B. a fost succesiv capitala statului condus de dinastia Seibanizilor (sec. 16), a Emiratului de B. (1747-1920) si a Rep. Populare Sovietice a B. (1920-1924).