Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TIÁRĂ, tiare, s. f. 1. Coroană purtată de către regii vechilor perși și de către conducătorii altor popoare orientale. 2. Mitră papală formată din trei coroane suprapuse, decorate cu flori de crin stilizate. [Pr.: ti-a-] – Din fr. tiare, lat. tiara.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TIÁRĂ s.f. (Ist.) Acoperământ de cap purtat de regii vechilor perși, ai parților și ai altor popoare din Asia. ♦ Mitră papală formată din trei coroane suprapuse. [Pron. ti-a-. / < it., lat., gr. tiara].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TIÁRĂ s. f. 1. acoperământ de cap purtat de regii vechilor perși, ai parților și ai altor popoare orientale. 2. mitră papală, din trei coroane suprapuse. (< fr. tiare, lat. tiara)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TIÁRĂ s. (înv.) triregn. (~ papală.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tiáră s. f. (sil. ti-a-), g.-d. art. tiárei; pl. tiáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TIÁRĂ ~e f. 1) (la vechii perși și la alte popoare orientale) Coroană regală. 2) Mitră papală, constând din trei coroane suprapuse. [Sil. ti-a-] /<ngr. tiara, lat. tiara, fr. tiare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)