tibiálă, tibiále, s.f. (înv.) pulpar, jambieră.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
TIBIÁL, -Ă, tibiali, -e, adj. Care se referă la tibia, care aparține tibiei. [Pr.: -bi-al] – Din fr. tibial.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TIBIÁL1 ~ă (~i, ~e) Care ține de tibia; propriu tibiei. /<fr. tibial, lat. tibialis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TIBIÁL2 ~i m. Mușchi al tibiei. /<fr. tibial, lat. tibialis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TIBIÁL, -Ă adj., s.m. (Mușchi) al tibiei. [Pron. -bi-al. / < fr. tibial].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TIBIÁL, -Ă adj. al tibiei. (< fr. tibial)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tibiál adj. m. (sil. -bi-al), pl. tibiáli; f. sg. tibiálă, pl. tibiále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink