Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
TICĂÍT2, -Ă, ticăiți, -te, adj. (Despre oameni) 1. Care lucrează încet, fără spor; mocăit. 2. (Pop.) Nenorocit, necăjit; sărman, năpăstuit. – V. ticăi2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TICĂÍT1, ticăituri, s. n. Faptul de a ticăi1; bătaie, sunet ritmic al ceasornicului; zvâcnire, palpitare a inimii. – V. ticăi1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TICĂÍT adj. v. mocăit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TICĂÍT adj. v. biet, nenorocit, nevoiaș, sărac, sărman.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TICĂÍT adj., s. v. abject, infam, josnic, mișel, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ticălos.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TICĂÍT s. 1. v. tic-tac. 2. v. palpitație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ticăít (mocăit) adj. m., pl. ticăíți; f. sg. ticăítă, pl. ticăíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ticăít (tic-tac) s. n., pl. ticăíturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TICĂÍ1, pers. 3 ticăie, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ceasornice) A emite un sunet ritmic caracteristic în timpul funcționării; a face tic-tac. 2. (Despre inimă) A bate tare (sub efectul unei emoții puternice); a zvâcni, a palpita. – Tic1 + suf. -ăi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TICĂÍ2, ticăiesc, vb. IV. Refl. și intranz. (Rar) A lucra încet, fără spor; a se mocăi. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE TICĂÍ mă ~iésc intranz. rar A lucra prea încet și cu multă migală; a se mocăi; a se moșmoni; a se mocoși. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A TICĂÍ ~iésc intranz. 1) (despre ceasornice) A produce un sunet ritmic caracteristic; a face „tic-tac”. 2) (despre inimă) A bate în ritm accelerat și cu putere din cauza unor emoții sau a unui efort; a zvâcni; a palpita. /tic + suf. ~ăi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TICĂÍT ~uri n. Zgomot ritmic produs de un obiect care ticăie (ceasornic, inimă etc.). /v. a ticăi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TICĂÍ vb. 1. a tăcăi, a tâcâi. (Ceasul ~.) 2. v. palpita.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TICĂÍ vb. v. mocăi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TICĂÍ vb. v. chinui, frământa, suferi, zbate, zbuciuma, zvârcoli.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ticăí (a face tic-tac) vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. tícăie, imperf. 3 sg. ticăiá
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ticăí (a se mocăi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ticăiésc, imperf. 3 sg. ticăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. ticăiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)