TIFÁN, tifane, s. n. Năvod mic folosit pentru pescuit în bălți, iazuri, canale. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
tifán (-ne), s. n. – Plasă, năvod de pescuit. – Var. difan. Origine necunoscută, poate tc.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
tifán s. n., pl. tifáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TIFÁN ~e n. rar Năvod pentru pescuitul în ape de adâncime mică. /cf. rus. tifan, turc. difana
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink