Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TIGHÉL, tigheluri, s. n. Cusătură vizibilă, foarte măruntă și regulată, făcută cu mașina sau cu mâna, în care fiecare împunsătură începe de la locul ultimei împunsături precedente. ◊ Expr. (Pop. și fam.) A trage (cuiva) un tighel = a mustra, a dojeni (pe cineva). [Pl. și: tighele] – Din tc. tegel.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TIGHÉL s. v. tiv, tivitură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tighél (-luri), s. n.1. Cusătură vizibilă cu rol de ornament. – 2. Ceartă, perdaf. – Tc. tegel, forma vulgară în loc de teyel (Șeineanu, II, 360; Tiktin; Candrea). – Der. tigheli, vb. (a face un tighel).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
tighél s. n., pl. tighéluri/tighéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TIGHÉL ~uri n. Cusătură vizibilă măruntă, făcută cu mâna sau cu mașina, astfel încât fiecare împunsătură să înceapă în locul împunsăturii precedente. A coase cu ~.A-i trage cuiva un ~ a mustra aspru pe cineva. /<turc. tegel
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)