TILIÚȚE s. f. pl. (Reg.) Catrafuse, calabalâc. ◊ Expr. A-și lua tiliuțele = a pleca dintr-un loc repede, fără a mai sta la gânduri; a o șterge.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
TILIÚȚE s. pl. v. bagaj.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink