Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TIRANÍE, tiranii, s. f. 1. Formă de conducere politică în Grecia antică; p. gener. conducere politică, guvernare despotică sau obținută prin uzurpare. 2. Caracterul a ceea ce este tiranic. ♦ Comportare, atitudine de tiran (2); faptă de tiran. – Din fr. tyrannie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TIRANÍE s.f. 1. Formă de guvernământ antică a unor cetăți grecești caracteristică epocii de trecere de la oligarhia aristocratică la democrația sclavagistă. ♦ Putere obținută prin uzurpare. 2. Stăpânire nedreaptă, bazată pe asuprire și violență; domnie despotică. Gen. -iei. / < fr. tyrannie, lat., gr. tyrannia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TIRANÍE s. f. 1. (ant.) formă de guvernământ a unor cetăți grecești caracteristică epocii de trecere de la oligarhia aristocratică la democrația sclavagistă. 2. guvernare despotică, instituită prin uzurpare. 3. comportare, atitudine de tiran; asuprire, cruzime. (< fr. tyrannie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TIRANÍE s. (POL.) despotism, samavolnicie, (înv.) despoție. (~ unei guvernări.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tiraníe s. f., art. tiranía, g.-d. art. tiraníei; pl. tiraníi, art. tiraníile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TIRANÍE ~i f. 1) Formă de conducere politică în care puterea de stat se afla în mâinile unui tiran; despotism. 2) Guvernare bazată pe puterea nelimitată a unei persoane despotice. 3) Atitudine sau comportare de tiran. [G.-D. tiraniei] /<ngr. tirannia, fr. ty-rannie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)