Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
TITRÁT, -Ă, titrați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a obținut un titlu în urma absolvirii unei instituții de învățământ superior. 2. Adj. (Despre soluții) A cărei concentrație a fost determinată prin analiză. – Din fr. titré.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TITRÁT, -Ă adj. 1. (adesea s.) Care a obținut un titlu universitar. 2. (Despre soluții) A căror concentrație a fost determinată prin analiză. [< titra, după fr. titré].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TITRÁT, -Ă adj. 1. (și s.) care a obținut un titlu universitar. 2. (despre soluții) a cărei concentrație a fost determinată prin analiză. 3. (despre filme) tradus. (după fr. titré)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TITRÁT adj., s. v. licențiat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
titrát adj. m., s. m. (sil. -trat), pl. titráți; f. sg. titrátă, pl. titráte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TITRÁ, titrez, vb. I. Tranz. 1. A determina proporția de aur, de argint etc. dintr-un aliaj. 2. A determina prin analiză volumetrică concentrația unei soluții. – Din fr. titrer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A TITRÁ ~éz tranz. (soluții, substanțe, aliaje etc.) A supune unei analize speciale (pentru a determina concentrația). /<fr. titrer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TITRÁT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care a obținut un titlu (universitar, științific etc.) în urma absolvirii unor cursuri speciale. [Sil. ti-trat] /v. a titra
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TITRÁ vb. I. tr. 1. A determina proporția de aur, de argint etc. dintr-un aliaj. 2. A determina proporția componenților dintr-o substanță. [< fr. titrer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TITRÁ vb. tr. 1. a da, a acorda un titlu (1, 2). 2. (despre ziare) a pune un titlu. 3. (chim.) a determina titrul unei soluții, unui aliaj. 4. (cinem.) a imprima pe peliculă traducerea dialogurilor din versiunea originală a unui film. (< fr. titrer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
titrá vb. (sil. -tra), ind. prez. 1 sg. titréz, 3 sg. și pl. titreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink