TOCMEÁLĂ, tocmeli, s. f. 1. Discuție, tratative purtate pentru stabilirea prețului unei mărfi; târguială. 2. Învoială, acord, convenție. ◊ Tocmeală agricolă = (în România între anii 1866 și 1945) contract încheiat între moșieri (sau mari arendași) și țărani la luarea în arendă de către aceștia din urmă a unor parcele de pământ; învoială agricolă. ♦ Condiție. 3. (Înv.) Organizare, rânduială, orânduire. [Pl. și: (înv.) tocmele] – Tocmi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TOCMEÁLĂ s. târg, târguială, (rar) precupețire, (reg.) tocmă. (~ a ținut mult.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TOCMEÁLĂ s. v. acord, aranjament, așezământ, chibzuială, chibzuință, chibzuire, ciclu, clauză, combinație condiție, contract, convenție, creare, cumințenie, cumpăt, cumpătare, datină, dispoziție, facere, fel, fundație, instituție, intrigă, înțelegere, înțelepciune, înțeles, învoială, învoire, judecată, legământ, logodnă, mașinație, măsură, m*********e, minte, moderație, normă, obicei, ordine, organizare, orânduială, pact, period, pețire, pețit, precept, prevedere, principiu, punct, rațiune, regulă, rânduială, rost, semnificație, sens, socoteală, socotință, stipulare, stipulație, tact, termen, testament, tâlc, tradiție, tranzacție, uneltire, unitate, uz, uzanță, zidire .
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tocmeálă s. f., g.-d. art. tocmélii; pl. tocméli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink