Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TOPINAMBÚR, topinamburi, s. m. (Bot.) Nap (2) (Helianthus tuberosus). – Din fr. topinambour.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TOPINAMBÚR s.m. Plantă originară din America, cu rădăcini sub formă de tuberculi, care se folosesc mai ales în hrana porcilor; (pop.) napi porcești. [< fr. topinambour < numele unui trib din Brazilia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TOPINAMBÚR s. m. plantă originară din America, cu rădăcini sub formă de tuberculi, pentru hrana porcilor; nap. (< fr. topinambour)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TOPINAMBÚR s. v. nap-porcesc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
topinambúr s. m., pl. topinambúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TOPINAMBÚR ~i m. Plantă erbacee cultivată pentru tulpina ei subterană, tuberculată, folosită ca aliment, ca furaj; nap-porcesc. /<fr. topinambour
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TOPINAMBUR, topinamburi, s.m. Plantă erbacee originară din America de Nord, cu tulpina înaltă și flori mari, galbene (Helianthus tuberosus), asemănătoare cu floarea-soarelui, dar de la care se consumă tuberculii mari cu gust pronunțat de anghinare; pop. nap-porcesc; din fr. topinambour.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)