TOPITORÍE, topitorii, s. f. Instalație pentru topirea unor materiale. ♦ Unitate industrială în care, din tulpinile de in, de cânepă etc., se separă, prin topire, fibrele textile liberiene și se prelucrează pentru obținerea fuiorului. – Topitor + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
topitoríe s. f., art. topitoría, g.-d. art. topitoríei; pl. topitoríi, art. topitoríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TOPITORÍE ~i f. 1) Secție specială (pe lângă o întreprindere) unde se topesc anumite materiale (grăsimi, metale etc.). 2) Unitate industrială unde se topesc cânepa și inul. [G.-D. topitoriei] /topitor + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink