TOREADÓR, toreadori, s. m. Luptător cu taurii (în Spania și în sudul Franței). [Pr.: -re-a-] – Din fr. toréador.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TOREADÓR s.m. Luptător cu taurii în jocurile de arenă care se desfășoară în Spania și în sudul Franței; torero. [Pron. -re-a-. / < fr. toréador, cf. sp. torero < toro – taur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TOREADÓR s. m. luptător cu taurii într-o coridă; torero. (< fr. toréador)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TOREADÓR s. torero.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
toreadór s. m. (sil. -re-a-), pl. toreadóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TOREADÓR ~i m. Luptător cu taurii în arenă, la coride. [Sil. -re-a-] /<fr. toréador
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink