Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: trântori (verb tranzitiv) , trântorire (substantiv feminin)   
TRÂNTORÍRE, trântoriri, s. f. (Rar) Acțiunea de a trântori și rezultatul ei. – V. trântori.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
trântoríre s. f., g.-d. art. trântorírii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRÂNTORÍ, trântoresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A sta ca un trântor (2); a lenevi. – Din trântor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A TRÂNTORÍ ~ésc rar 1. intranz. A fi trântor. 2. tranz. (trântorii unui stup) A da afară din stup, nimicind. /Din trântor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TRÂNTORÍ, trântoresc, vb. IV. 1. Tranz. A distruge trântorii unui stup. 2. Intranz. A sta ca un trântor, a lenevi. – Din trântor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
TRÂNTORÍ vb. v. lenevi, trândăvi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A trântori ≠ a lucra, a munci, a se trudi
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
trântorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trântorésc, imperf. 3 sg. trântoreá; conj. prez. 3 sg. și pl. trântoreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)