Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
TRĂDÁ, trădez, vb. I. 1. Tranz. A înșela în mod voit și perfid încrederea cuiva, săvârșind acte care îi sunt potrivnice, pactizând cu dușmanul etc. ♦ A fi neloial față de cineva sau de ceva. ♦ A se abate de la o linie de conduită, a dovedi inconsecvență față de o acțiune, de o idee etc. ♦ A comite o infidelitate în dragoste sau în căsnicie; a înșela. 2. Tranz. (Despre facultăți fizice sau psihice) A nu mai funcționa (bine), cauzând dificultăți. Memoria îl trădează. 3. Tranz. și refl. A (se) da pe față; a (se) da de gol. – Din lat. tradere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRĂDÁ vb. 1. a-și vinde, (înv.) a-și haini, a-și prodosi. (Și-a ~ patria.) 2. v. înșela. 3. v. autodemasca. 4. (fig.) a-și descoperi, (pop. fig.) a-și dezveli. (A-și ~ intențiile.) 5. v. denota.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TRĂDÁ vb. v. preda.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
trădá (-éz, -át), vb. – A vinde pe cineva. Din lat. tradere (sec. XIX), după conjug. lui a da (cf. Pușcariu 1751; REW 8828). – Der. trădător, s. m., după it. traditore.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
trădá vb., ind. prez. 1 sg. trădéz, 3 sg. și pl. trădeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A TRĂDÁ ~éz tranz. 1) (persoane, interese, cauze, idealuri, sentimente etc.) A abandona în mod perfid sau laș (trecând de partea adversă). ~ Patria. ~ prietenul. 2) fig. (despre facultăți fizice sau psihice) A nu mai sluji ca înaite, diminuând ca potență; a da de sminteală. 3) fig. (persoane) A arăta așa cum este în realitate; a da de gol; a destăinui; a vădi. L-a trădat privirea. Vocea lui trădează neliniște. /<lat. tradere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)