Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: trăncăni (verb tranzitiv) , trăncănit (adjectiv)   
TRĂNCĂNÍT s. n. Faptul de a trăncăni.V. trăncăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRĂNCĂNÍT s. v. flecăreală.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
trăncănít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRĂNCĂNÍ, trăncănesc, vb. IV. Intranz. și tranz. A vorbi mult și fără rost, a îndruga vrute și nevrute; a flecări, a sporovăi. – Tranc + suf. -ăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A TRĂNCĂNÍ ~ésc 1. intranz. 1) A vorbi mult și fără rost; a flecări; a pălăvrăgi; a bârfi. 2) v. A TRONCĂNI. 2. tranz. (nimicuri, fleacuri etc.) A debita în număr mare. /tranc + suf. ~ani
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TRĂNCĂNÍ vb. v. flecări.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TRĂNCĂNÍ vb. v. durăi, durui, hodorogi, hurui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
trăncăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trăncănésc, imperf. 3 sg. trăncăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. trăncăneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)