Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TRADÍȚIE, tradiții, s. f. Ansamblu de concepții, de obiceiuri, de datini și de credințe care se statornicesc istoricește în cadrul unor grupuri sociale sau naționale și care se transmit (prin viu grai) din generație în generație, constituind pentru fiecare grup social trăsătura lui specifică. ♦ Obicei, uzanță; datină. ♦ Informație (reală sau legendară) privitoare la fapte ori evenimente din trecut, transmisă pe cale orală. [Var.: (înv.) tradițiúne s. f.] – Din fr. tradition.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRADÍȚIE s.f. Ansamblu de obiceiuri, credințe, cunoștințe, datini etc. moștenite și transmise din generație în generație, constituind o trăsătură specifică a unui popor sau a unui grup social. [Gen. -iei. / cf. fr. tradition, it. tradizione, lat. traditio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRADÍȚIE s. f. ansamblu de concepții, obiceiuri, credințe, cunoștințe, datini etc. moștenite și transmise din generație în generație, trăsătură specifică a unui grup social (popor, națiune etc.). ◊ datină, uzanță, obicei. ◊ informație privitoare la fapte ori evenimente din trecut, transmisă oral. (< fr. tradition, lat. traditio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRADÍȚIE s. 1. v. datină. 2. v. cutumă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tradíție (-ii), s. f. – Informație transmisă oral de-a lungul timpului. – Var. tradițiune. Fr. tradition.Der. (din fr.) tradițional, adj.; tradiționalism, s. n.; tradiționalist, adj.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
tradíție s. f. (sil. -ți-e), art. tradíția (sil. -ți-a), g.-d. art. tradíției; pl. tradíții, art. tradíțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRADÍȚIE ~i f. 1) Ansamblu de datini, concepții, legende, obiceiuri, credințe, constituite în cadrul unei comunități sociale și transmise din generație în generație. A respecta ~ile. 2) Obicei statornicit de mult timp; practică uzuală. A deveni ~. [G.-D. tradiției; Sil. -ți-e] /<fr. tradition, lat. traditio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)