Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TRAIECTÓRIE, traiectorii, s. f. Drum parcurs în spațiu de un corp în mișcare; linie curbă descrisă de un punct material. ♦ Reprezentare grafică a acestui drum, a acestei linii. – Din fr. trajectoire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRAIECTÓRIE s.f. Drumul descris în spațiu de un corp în mișcare. ♦ Reprezentare grafică a acestui drum. [Pron. tra-iec-to-ri-e, gen. -iei. / cf. fr. trajectoire, după traiect].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRAIECTÓRIE s. f. curbă deschisă de centrul de greutate al unui mobil; (p. ext.) reprezentare grafică a unei astfel de curbe. ◊ drum parcurs în spațiu de un corp în mișcare; traiect, parcurs. ◊ (mat.) curbă având o proprietate dată. (< fr. trajectoire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRAIECTÓRIE s. 1. v. rută. 2. traiect, traseu. (~ parcursă de un proiectil.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
traiectórie s. f. (sil. -ri-e), art. traiectória (sil. -ri-a), g.-d. art. traiectóriei; pl. traiectórii, art. traiectóriile (sil. -ri-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRAIECTÓRIE ~i f. 1) Drum în spațiu parcurs de un corp în mișcare; traseu. 2) Reprezentare grafică a acestui drum parcurs de un corp. /<fr. trajectoire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)