TRANSGRESIÚNE, transgresiuni, s. f. (Geol.) Proces de înaintare a apelor marine spre uscat, pe suprafețe mari, ca efect al mișcării de coborâre a scoarței terestre. [Pr.: -si-u-. Var.: transgrésie s. f.] – Din fr. transgression, lat. transgressio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRANSGRESIÚNE s.f. Invadare a uscatului de către apele mării. [Cf. fr. transgression, lat. transgressio – trecere peste ceva].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRANSGRESIÚNE s. f. 1. invadare a uscatului de către apele oceanului planetar. 2. (biol.) extindere a arealului biogeografic al unui taxon în teritorii geografice noi. 3. apariția, în urma segregării sau a recombinării, a unor indivizi la care un anumit caracter este exprimat mai puternic (sau mai slab) decât la oricare din formele parentale. (< fr., engl. transgression, lat. transgressio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
transgresiúne s. f. (sil. -si-u-; mf. trans-), g.-d. art. transgresiúnii; pl. transgresiúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRANSGRESIÚNE ~i f. Proces de înaintare a apelor maritime asupra unor suprafețe mari de uscat ca urmare a coborârii nivelului scoarței terestre. /<fr. transgression
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink