TRANSPIRÁȚIE, transpirații, s. f. Faptul de a transpira; transpirare. ♦ (Concr.) Secreție eliminată prin porii pielii; sudoare, nădușeală. ♦ (Concr.) Vapori de apă eliminați de către plante. – Din fr. transpiration.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRANSPIRÁȚIE s.f. Faptul de a transpira; transpirare; nădușeală, sudoare; exsudație. [Gen. -iei. / cf. fr. transpiration].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRANSPIRÁȚIE s. f. 1. faptul de a transpira. ◊ nădușeală, sudoare; exsudație. 2. eliminare de vapori de apă de către plante. 3. ieșirea sub formă de vapori a apei din sol. (< fr. transpiration)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRANSPIRÁȚIE s. apă, înnădușeală, nădușeală, sudoare, (rar) sudație, (reg.) asud, năbușeală, năduf. (E plin de ~ din cauza efortului.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
transpiráție s. f. (sil. -ți-e; mf. -spi-), art. transpiráția (sil. ți-a), g.-d. art. transpiráției; pl. transpiráții, art. transpiráțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRANSPIRÁȚIE ~i f. Lichid secretat de glandele sudoripare și eliminat prin porii pielii; sudoare. [G.-D. transpirației] /<lat. transpiratio, ~onis, fr. transpiration
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink