Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: transplanta (verb tranzitiv) , transplantare (substantiv feminin)   
TRANSPLANTÁRE, transplantări, s. f. Acțiunea de a transplanta și rezultatul ei; transplantație. – V. transplanta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRANSPLANTÁRE s.f. Acțiunea de a transplanta și rezultatul ei; transplantație. [< transplanta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRANSPLANTÁRE s. 1. v. plantare. 2. v. replantare. 3. (MED.) grefare, grefă, transplant. (~ unui organ.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
transplantáre s. f. (sil. mf. trans-) plantare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRANSPLANTÁ, transplantez, vb. I. Tranz. 1. A scoate din pământ o plantă (adultă) și a o planta definitiv în alt loc; a răsădi. ♦ A aduce și a face să se aclimatizeze o plantă sau un animal în altă regiune decât aceea unde trăiește de obicei. ♦ Fig. A adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc. 2. A înlocui printr-o intervenție chirurgicală un țesut sau un organ bolnav cu alt țesut sau organ sănătos de același fel. – Din fr. transplanter, lat. transplantare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A TRANSPLANTÁ ~éz tranz. 1) (legume, flori și alte culturi) A scoate din seră, din răsadniță sau din pepinieră și a planta în alt loc; a răsădi. 2) (plante, animale) A muta în altă regiune sau în alt mediu (în vederea aclimatizării). 3) fig. (obiceiuri, idei, instituții etc.) A muta dintr-un loc în altul, făcând să prindă rădăcini; a împământeni. 4) med. (țesuturi, organe bolnave) A înlocui pe cale chirurgicală. [Sil. trans-plan-] /<lat. transplantare, fr. transplanter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TRANSPLANTÁ vb. I. tr. 1. A scoate o plantă dintr-un loc și a o planta în alt loc; a răsădi. ♦ (Fig.) A adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc. 2. A înlocui printr-o inervenție chirurgicală un țesut, un organ bolnav, cu altul sănătos și de același fel. [< fr. transplanter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRANSPLANTÁ vb. tr. 1. a scoate o plantă dintr-un loc și a o planta în alt loc; a răsădi. ◊ (fig.) a adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc. 2. a înlocui printr-o intervenție chirurgicală un țesut sau un organ bolnav cu altul sănător. 3. (fig.) a transfera, a transporta. (< fr., engl. transplanter, lat. transplantare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRANSPLANTÁ vb. 1. v. planta. 2. v. replanta. 3. v. grefa. 4. a adapta, a împământeni. (~ o instituție, un obicei.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
transplantá vb. (sil. mf. trans-), ind. prez. 1 sg. transplantéz, 3 sg. și pl. transplanteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)