Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: tranșa (verb tranzitiv) , tranșă (substantiv feminin)   
TRANȘÁ, tranșez, vb. I. Tranz. 1. A rezolva repede și definitiv o dificultate, un conflict etc. 2. A separa, în porțiuni anatomice, după sortimente, calitate etc., carnea unui animal tăiat pentru consum. – Din fr. trancher.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRANȘÁ vb. I. tr. 1. A tăia (și a sorta) carnea destinată preparării mâncării, consumului. ♦ A tăia în lame, în plăci (marmură etc.). 2. A ajunge la o înțelegere, a rezolva repede o chestiune, o dificultate. [P.i. 3,6 -șează, ger. -șând. / < fr. trancher].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRANȘÁ vb. tr. 1. a tăia și sorta carnea destinată preparării mâncării, consumului. ◊ a tăia în lame, în plăci (marmură etc.). 2. a rezolva printr-o decizie categorică o chestiune, o dificultate. (< fr. trancher)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRANȘÁ vb. a rezolva. (A ~ în favoarea sa disputa.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tranșá (-șéz, -át), vb. – A tăia, a separa. Fr. trancher.Der. tranșe, s. f. (parte dintr-un întreg), din fr. tranche; tranșee, s. f. (șanț întărit), din fr. tranchée.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
tranșá vb., ind. prez. 1 sg. tranșéz, 3 sg. și pl. tranșeáză, 1 pl. tranșăm; ger. tranșând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRÁNȘĂ, tranșe, s. f. 1. Fiecare dintre părțile în care sunt divizate lucrurile ce urmează să fie produse sau distribuite în etape succesive; parte, porție. ♦ Fiecare dintre porțiunile anatomice în care este separată carnea tăiată, în vederea sortării pe calități și a formării de pachete preambalate. 2. Suprafața formată de marginile tăiate ale foilor unei cărți, ale unui registru etc., uneori vopsită sau aurită. – Din fr. tranche.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A TRANȘÁ ~éz tranz. 1) (probleme, situații, conflicte, cazuri dificile) A examina amănunțit, oferind o soluție; a soluționa; a dezlega; a rezolva; a delibera. 2) (carnea unui animal sacrificat) A împărți în tranșe (cu ajutorul unui instrument dur și tăios). /<fr. trancher
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TRÁNȘĂ ~e f. 1) Grup de obiecte de același fel produse sau distribuite în etape succesive. 2) Porțiune sau bucată tăiată din ceva (comestibil). [G.-D. tranșei] /<fr. tranche
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TRÁNȘĂ s.f. 1. Fiecare dintre părțile în care este împărțit un lucru sau un grup de lucruri care se produc, se distribuie în rate succesive; parte. 2. Fiecare dintre fețele laterale ale unei cărți, care rezultă prin tăierea transversală a filelor. [< fr. tranche].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRÁNȘĂ s. f. 1. fiecare dintre părțile în care este împărțit un lucru sau un grup de lucruri ce se produc, se distribuie în rate succesive; parte. 2. fiecare dintre fețele laterale ale unei cărți care rezultă prin tăierea transversală a filelor. (< fr. tranche)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRÁNȘĂ s. v. bucată.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TRÁNȘĂ s. v. rată.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tránșă s. f., art. tránșa, g.-d. art. tranșei; pl. tránșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)