Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TRÁUMĂ, traume, s. f. 1. Traumatism (1). 2. Emoție violentă care modifică personalitatea unui individ, sensibilizându-l la alte emoții de același fel, astfel încât acesta nu mai reacționează normal. – Din fr. trauma, germ. Trauma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRÁUMĂ s.f. Leziune, rană pricinuită de un agent exterior (arsură, lovitură etc.); traumatism. ♦ (Fig.) Tulburare psihică, zguduire, rană sufletească. [Pron. trau-. / < fr., it. trauma, germ. Trauma, cf. gr. trauma – rană].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRÁUMĂ s. f. 1. traumatism. 2. (fig.) tulburare psihică, rană sufletească. (< fr. trauma, germ. Trauma)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRÁUMĂ s. v. traumatism.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tráumă s. f. (sil. trau-), g.-d. art. tráumei; pl. tráume
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRÁUMĂ ~e f. 1) Leziune corporală gravă provocată de factori externi violenți. 2) Șoc emoțional violent, provocat de o nenorocire. 3) Factor nociv care modifică personalitatea unui om, provocându-i emotii violente. [G.-D. traumei] /<fr. trauma
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)