TRIGAMÍE s. f. Situație în care se găsește o persoană trigamă; infracțiune comisă de o persoană trigamă. – Din fr. trigamie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRIGAMÍE s.f. Situație în care se găsește un om trigam. [Gen. -iei. / < fr. trigamie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRIGAMÍE s. f. stare în care se găsește un om, o plantă trigamă. (< fr. trigamie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
trigamíe s. f., art. trigamía, g.-d. trigamíi art. trigamíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink