TRILÍNGV, -Ă, trilingvi, -e, adj. Care vorbește în mod curent trei limbi. ♦ Scris în trei limbi. – Din fr. trilingue.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRILÍNGV, -Ă adj. Care vorbește trei limbi. ♦ Scris în trei limbi. [Cf. fr. trilingue, lat. tri- – trei, lingua – limbă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRILÍNGV, -Ă adj. care vorbește trei limbi. ◊ scris în trei limbi. (< fr. trilingue, lat. trilinguis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
trilíngv adj. m., pl. trilíngvi; f. sg. trilíngvă, pl. trilíngve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRILÍNGV ~ă (~i, ~e) 1) Care cunoaște trei limbi; în stare să vorbească în trei limbi. 2) Care este scris în trei limbi; redactat în trei limbi. /<fr. trilingue, lat. trilinguis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink