TRIRÉMĂ, trireme, s. f. (În antichitate) Corabie sau navă de război cu trei rânduri de vâsle dispuse la trei niveluri diferite; trieră. – Din fr. trirème, lat. triremis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRIRÉMĂ s.f. (Ant.) Galeră cu trei rânduri de lopeți; trieră. [Cf. lat. triremis, fr. trirème].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRIRÉMĂ s. f. navă de război la romani, cartaginezi etc., rapidă și ușoară, cu trei rânduri de rame pe o singură parte, dispuse în grupuri de câte trei. (< fr. trirème, lat. triremis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRIRÉMĂ s. (MAR.) (rar) trieră.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
trirémă s. f., g.-d. art. trirémei; pl. triréme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRIRÉMĂ ~e f. (în antichitatea greacă) Corabie de război, prevăzută cu trei rânduri de vâsle suprapuse; trieră. /<fr. trireme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink