Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TRÓMPĂ, trompe, s. f. 1. Excrescență cărnoasă în formă de tub, care prelungește nasul la elefant, la tapir etc. și care servește la pipăit și la apucat. ♦ Prelungire a capului sau a gurii la unele animale nevertebrate (care servește la supt). 2. Canal prin care se elimină ovulele formate în ovar. 3. (În sintagma) Trompa lui Eustache = canal interior al urechii, care face legătura între timpan și faringe. 4. Aparat folosit pentru ventilarea sau evacuarea gazelor dintr-un recipient, dintr-o încăpere etc., pentru a realiza un vid. 5. Element de construcție în formă de boltă trunchiată, înlesnind de obicei trecerea de la un plan pătrat la un plan poligonal sau circular. – Din fr. trompe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRÓMPĂ s.f. 1. Prelungire cărnoasă în formă de tub a nasului unor animale ca elefantul, tapirul etc. ♦ Organ în formă de tub, adaptat pentru supt, la unele insecte. ♦ Conductă, canal prin care se elimină celulele s*****e formate în ovar; oviduct. ♦ Trompa lui Eustache = canal interior al urechii care face legătura între timpan și faringe. 2. (Tehn.) Aparat folosit pentru evacuarea gazelor dintr-un recipient. 3. (Arhit.) Element de construcție, în formă de boltă trunchiată, înlesnind de obicei trecerea de la un plan pătrat la un plan octogonal. [< fr. trompe, cf. germ. Trumpa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRÓMPĂ s. f. 1. prelungire cărnoasă a nasului la elefant, tapir etc., pentru prinderea hranei și pentru apărare. ◊ organ adaptat pentru supt, la unele insecte. 2. canal prin care se elimină celulele s*****e formate în ovar; oviduct; salpinx. ♦ ă lui Eustache = canal interior al urechii între timpan și faringe. 3. (tehn.) carcasă metalică în care se montează lagărele unui arbore. ◊ aparat de laborator, din sticlă, pentru evacuarea aerului dintr-un recipient. 4. (arhit.) boltă de colț în consolă pentru susținerea unui element în relief față de planul fațadei. ◊ element de construcție, boltă trunchiată, înlesnind trecerea de la un plan pătrat la unul octogonal. (< fr. trompe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRÓMPĂ s. (ANAT.) trompa lui Eustache = salpinge. (~ unește urechea medie cu fosele nazale); trompă uterină = oviduct, salpinge. (~ face legătura între ovar și uter.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TRÓMPĂ s. v. corn, goarnă, trâmbiță, trompetă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
trómpă s. f., g.-d. art. trómpei; pl. trómpe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRÓMPĂ ~e f. 1) (la unele mamifere) Organ tubular membranos, care este o prelungire musculară a nasului și servește la pipăit și la apucat. 2) (la unele insecte) Organ bucal pentru supt. 3) Canal de eliminare a ovulelor formate în ovar. 4) Element arhitectural în formă de nișă boltită, situat lângă plafon în ungherele unei încăperi. /<fr. trompe, it. tromba
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)