TROOSTÍTĂ s.f. Constituent structural al oțelului. [Pron. tro-os-. / < fr. troostite].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TROOSTÍTĂ s. f. constituent structural al oțelului. (< fr. troostite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
troostítă s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink