TRUCULÉNT, -Ă, truculenți, -te, adj. Aspru, violent, brutal. – Din fr. truculent, lat. truculentus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRUCULÉNT, -Ă adj. (Franțuzism) Aspru, violent, brutal. [Cf. fr. truculent, lat. truculentus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRUCULÉNT, -Ă adj. aspru, violent, brutal. (< fr. truculent, lat. truculentus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
truculént adj. m., pl. truculénți; f. sg. truculéntă, pl. truculénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink